MCV înlocuit de PNRR

Ridicarea MCV-ului nu înseamnă că România nu va fi monitorizată cu strictețe și sub amenințarea sancțiunilor financiare. Șapte obiective mari din justiție vor fi monitorizate și conectate cu PNRR-ul.

BUCUREȘTI, 24 nov -Sputnik. Bruxellesul nu lasă din mâini controlul asupra României ci chiar îl consolidează având în vedere că miza nu mai este acum și așa o iluzorie aderare la Schengen, ci este legată de bani concreți, de finanțările prin intermediul PNRR.

Una din urgențele Bruxellesului în ceea ce privește justiția românească ține de adoptarea Codului Penal, dar și a Codului de procedură Penală până la sfârșitul acesti an.

Ministrul Cătălin Predoiu a declarat, miercuri, că proiectele celor două Coduri au fost în dezbatere publică și sunt gata de a fi promovate în Parlament. ”Vom face pași către promovarea Codurilor în Parlament”, a mai spus Predoiu, care a sugerat că termenul poate fi totuși depășit, iar adoptarea Codurilor ar putea fi amânată câteva luni față de termenul stabilit, până la înaintarea următoarei cereri de plată la Comisie, în contextul în care în Coduri trebuie inclusă și tema prescripțiilor speciale, desființate de o decizie a CCR.

A doua chestiune monitorizată strict de Bruxelles va fi implementarea celor trei legi ale justiției. O altă măsură vizează nu atât statul cât felul în care Institutul Național al Magistraturii va ”implementa” formarea pe baze ideologice europene a magistraților.

PNRR mai vizează Agenția Națională a de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, care se ocupă de recuperarea activelor provenite din infracțiuni. România și -ar fi asumat în cadrul PNRR construirea a 4 depozite pentru bunurile sechestrate de ANABI.

O altă măsură dificilă monitorizată prin PNRR este adoptarea legii avertizorului de integritate, o veritabilă ”lege a turnătoriei”, aflată în Parlament după ce a fost întoarsă de președintele Iohannis.