Relațiile dintre China și România în viziunea lui Adrian Severin

Fostul ministru de Externe al României, profesorul Adrian Severin, a participat, împreună cu un grup de experți în politică externă, la o întâlnire cu ambasadorul Republicii Populare Chineze la București, domnul Han Chunlin.

BUCUREȘTI, 17 nov -Sputnik. Subiectul principal al discuției a fost acela dacă mai există un parteneriat strategic între România și China, în contextul în care, în ciuda unor relații prietenești istorice, legăturile dintre cele două state au slăbit mult în ultimii 20 de ani.

Ambasadorul Han Chunlin a atras atenția că un parteneriat strategic se consolidează pe trei piloni. Aceștia sunt sunt “tradiția”, “responsabilitatea” și “pragmatismul antreprenorial”. Evident, toate acestea exprimate într-un context internațional complicat și periculos, în care actorii responsabili pot face sinteza între principii și pragmatism.

În răspunsul său, Adrian Severin a vorbit de alți trei piloni: 1. Interesele strategice să fie congruente, complementare sau/și convergente. Aceste interese, atrage atenția Severin, sunt obiective, unele fiind permanente, altele temporare.

”În cazul României și al Chinei putem vorbi de un fond principal de interese strategice comune permanente, care fac ca parteneriatul nostru să aibă vocația de a trece dincolo de diferențele de ideologie, regim politic și culoare a guvernelor”, a mai spus Severin.

Al doilea pilon este voința politică, care ține de un factor subiectiv. Acest lucru, lipsește parteneriatului actual cu China, vinovată exclusiv fiind partea românească. România s-a lăsat influențată de partenerii occidentali, care văd în China un concurent și o amenințare.

Pentru remedierea acestui punct, consideră Severin, China trebuie să contribuie la ”consolidarea curentelor de opinie din cadrul societății românești susținătoare ale ideii că alianțele euro-atlantice ale României nu trebuie îndreptate împotriva Chinei și că ele trebuie administrate în așa fel încât să nu limiteze capacitatea României de a valorifica plenar congruența intereselor strategice române și chineze.”

În sfârșit, al treilea pilon este cel al susținerii populare. Din păcate, atrage atenția fostul ministru român de externe, o puternică propagandă anti-chineză a creat un impact negativ de imagine. Și pentru aceasta trebuie să se activeze mai mult o contrapropagandă care să identifice ”căi pentru corectarea prejudecăților negative induse de aceasta. Este necesar, însă, ca, mai mult de atât, să identificăm ce ar fi putut face sau / și explica China mai mult pentru ca românii să continue a simți că, în caz de nevoie, pot conta pe ea, așa cum s-a dovedit a fi în trecut.”