Politică
Ultimele știri din politică, cele mai importante evenimente de la Președinție, Guvern și Parlament, partide politice, declarații ale politicienilor, știri pe surse, comentarii și analize

Ce se ascunde în spatele atacului lui Kovesi la adresa propriului Parchet?

© AP Photo / Vadim GhirdaLaura Codruța Kövesi
Laura Codruța Kövesi - Sputnik Moldova-România, 1920, 11.11.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Inpolitics publică o analiză în care încearcă să descopere motivele reale ale atacului lansat de Laura Codruța Kovesi la adresa Parchetului European pe care îl conduce.
BRUXELLES, 11 nov – Sputnik. De la numirea în funcția de procuror șef european, Laura Kovesi și-a dedicat un sfert din energie infractorilor și trei sferturi lamentărilor publice privind neajunsurile de care se ciocnește instituția sa, arată portalul Inpolitics.
Bogdan Tiberiu Iacob autorul analizei, observă că acest lucru este complet neuzual la nivel european înalt, chiar dacă în România el constituie o regulă.
”Numai că ultima ei ieșire publică este atât de vehementă împotriva EPPO și a UE încât ridică serios o întrebare tulburătoare: Laura Kovesi a început să-și pregătească de pe acum retragerea strategică din post, eventual în numele altor obiective?”, se întreabă BTI.
Kovesi a susținut ieri, astfel, un discurs în cadrul unei comisii din Parlamentul Germaniei, tribună de la care a lansat afirmații incendiare, de departe cea mai spectaculoasă fiind cererea de schimbare a însăși legii de funcționare a Parchetului European EPPO. Kovesi a adus numeroase alte critici propriei instituții și chiar UE, ceea ce este foarte bizar, după doar un an și jumătate de funcționare.
Laura Kovesi și EPPO și-au început activitatea, efectiv, în iunie anul trecut, iar la acea vreme, ea puncta într-un interviu din Le Figaro că înfiinţarea Parchetului european a necesitat „peste două decenii de discuţii şi de negocieri politice dificile”, aminteşte BTI.
Statele UE au privit cu reticență ideea EPPO, doar 16 din 28 participând la lansarea inițială a proiectului.
Ulterior, cu multă dificultate, alte 6 state au fost convinse să achieseze, astfel că în prezent EPPO funcționează cu douăzeci şi două dintre cele 27 de state rămase după Brexit.
Analiza arată că reticențele erau justificate: pe lângă controversele ținând de transferul competenței de a realiza urmărirea penală a unor categorii de infracțiuni și, prin urmare, cedarea unei părți din suveranitatea națională în favoarea UE, au existat nelămuriri cu privire la modul efectiv de funcționare al EPPO și la împărțirea atribuțiilor între organele judiciare implicate, legea aplicabilă, modalitatea în care probele vor fi strânse și administrate, măsurile procesuale care vor putea fi luate etc.
În plus, instituția era considerată una extrem de politizată, mai arată BTI, amintind că jocurile politice de vîrf au ieșit la iveală chiar la numirea primului șef al EPPO, Laura Kovesi făcînd obiectul unor tranzacții politice jenante.
Culmea este că, în paralel cu tragerea de către alții de sfori pentru propulsarea lui Kovesi la șefia EPPO, procuroarea demarase o campanie de văicăreală publică încă mult înainte de începerea activității.
În octombrie 2020, alte nemulțumiri. Kovesi se declara surprinsă că în UE există discrepanțe mari în privința numărului fraudelor.
Ar fi fost de așteptat ca Laura Kovesi și ai săi procurori să ia un start furtunos, în iunie anul trecut, să rupă gura târgului cu câteva mari lovituri și eventual, să vină mai apoi cu oarece propuneri constructive, arată analiza, doar că EPPO a reușit într-un an și jumătate confiscări de vreo 250 de milioane de euro, când doar evaziunea din TVA e de peste 50 de miliarde de euro anual, fără a mai vorbi de alte fraude.
”În locul unor mari rechini – eventual din afacerile de pandemie – Kovesi se lăuda cu arestarea unor primari amărîți de mici localități croate. Mai grav, avem și episodul încă neclarificat al posibilei implicări politice în arestarea pe termen scurt a politicianului bulgar Boiko Borisov, în primăvară, cu bătaie în recentele alegeri”, își continuă BTI analiza.
El arată că acum Kovesi vrea schimbarea roților locmotivei din mers, după vreo 16 luni de activitate și vrea extinderea competențelor EPPO, deși cele prezente abia de au fost acceptate.
”După un an și ceva, Kovesi aruncă în aer prin discursul de la Berlin întreaga construcție a EPPO și vrea o schimbare majoră, din temelii. Pentru că lucrurile merg departe de cum ar trebui să meargă”, continuă analiza, lansând ipoteza că Laura Kovesi realmente vrea să facă din EPPO un instrument puternic și eficient, chiar dacă asta înseamnă intrarea în bătălie fățișă cu Bruxelles-ul, cu CE, cu PE, cu birocrații din înaltele foruri europene, cu leadershipul tuturor țărilor membre.
”La fel de bine, însă, atacurile în rafală și tot mai tăioase ale Laurei Kovesi la adresa propriei instituții și a celor care au conceput-o ar putea pregăti terenul pentru o retragere cu torțe, grandioasă, la momentul potrivit. În numele vreunei alte campanii, animate de principii la fel de ferme și de generoase, nu-i așa?”, își încheie jurnalistul observațiile, sugerând o posibilă campanie prezidențială în România.
Laura Codruța Kövesi - Sputnik Moldova-România, 1920, 10.11.2022
Internaţional
Kovesi vrea mai multă putere și mai mulți bani
Fluxul de știri
0