Sondajul Academiei Române: Revoluție tăcută în România

Starea de spirit din România cunoaște schimbări radicale sub impactul conflictului din Ucraina și atmosferei de criză și de război care afectează tot mai mult societatea românească.

BUCUREȘTI, 8 nov -Sputnik. Barometrul sociologic realizat sub egida Academiei Române, dar și cu finanțare din partea Ambasadei SUA, indică ceea ce nu mai poate fi acoperit: societatea românească ia tot mai mult distanță față de iluziile euro-atlantice.

În mai puțin de un an de zile, încrederea românilor în NATO, UE și partenerii strategici a cunoscut prăbușiri dramatice. Dacă în 2021, 67,36% din populația României își exprima încrederea în NATO și efectivele pozitive ale alianței asupra țării, acum procentul, în contextul războiului, a scăzut la 53,64%.

Încrederea în Uniunea Europeană, care era la 59,18% în primăvara anului trecut, s-a prăbușit la 39,86% în contextul administrării proaste a crizei din Ucraina.

Nici partenerii strategici nu stau mai bine în sondaje. SUA s-a prăbușit de la o încredere de 70,1%, cât se bucura în 2021, la 44,1% în 2022. Marea Britanie a scăzut și ea de la 62,9% la 46,8%.
Germania, cea mai mare putere din UE, s-a prăbușit și ea de la 69,5%, la 39,5%. Nici Franța, prietena tradițională a României, care era cotată la 70,9%, a ajuns la 44,7% din încrederea românilor.

Nici propaganda intensivă pro-Ucraina nu a ajutat prea mult ci din contra. Dacă Ucraina se bucura în 2021 de un capital de simpatie de 40,9%, acesta s-a prăbușit la 28,6%.

Din păcate, nici Republica Moldova nu stă mai bine. Devenită tot mai dependentă economic de România, Republica Moldova nu mai este privită cu încredere decât de 37% din români, față de 48,3% în 2022.

Federația Rusă, Ungaria și China se găsesc, desigur, în topul neîncrederii, lucru explicat prin contextul războiului, care polarizând foarte mult lumea internațională, a creat și imaginea unor tabere aflate în conflict.

Altfel, românii se pronunță în majoritate (54,6%) pentru o lume multipolară- mesajul transmis de Rusia și China și nu pentru menținerea hegemoniei americane.

Cu privire la UE, 10,1% dintre români vor desființarea uniunii, iar 35,3% sunt pentru o Europă a statelor suverane. 32,4% se pronunță pentru status quo, iar 21,3% ar dori o Uniune Europeană mai puternică, mai centralizată.

Schimbările indicate de procente sunt dramatice și vin pe fondul unui an în care, cel puțin în România, impactul crizei economice, sociale și a refugiaților este unul foarte scăzut, iar presa mainstream a transmis constant mesajele propagandei euro-atlantice. În același timp, presa alternativă a fost supusă cenzurii și marginalizării.

Cu toate acestea, în ciuda optimismului afișat de propaganda euro-atlantică, asistăm la prăbușirea încrederii românilor în toate alianțele și partenerii lor internaționali actuali.