România, cronica unui dezastru cu creștere economică

Analistul economic Petrișor Peiu analizează dezastrul subdezvoltării la care s-a condamnat singură România, prin decizii politice externe și interne ce nu au vizat interesul național ci interesele Vestului.

BUCUREȘTI, 7 nov -Sputnik. ”Dacă ar vrea cineva să cuprindă România de astăzi în două fraze, acestea ar fi următoarele: ”Aici trăiesc copiii cei mai expuși sărăciei dintre toate națiunile europene” și ”Aici operează firmele care și-au crescut cel mai mult profitul într-un an, reducându-și producția”.”, își începe Peiu analiza pentru Gândul.ro.

Vinovate sunt toate guvernele de după 2000, când, crede Peiu, statul român a rupt contractul social cu cetățenii României. Ambiția aderării la diverse structuri internaționale și interesele personale au permis ca, sub toate guvernele din această perioadă, statul să facă zid în jurul băncilor și corporațiilor multinaționale și să permită un dezastru social, din care vârf de lance este exodul economic a 4-5 milioane de români.

Toate aceste sacrificii au fost justificate libertarian: privatizările și încurajarea marilor corporații occidentale vor aduce, inevitabil, și prosperitate românilor. Acest lucru s-a întâmplat însă numai în anumite medii sociale din câteva orașe ale României, restul țării fiind într-un coșmar social confirmat de statistici, care indică că România nu poate să depășească condiția de ”ultimul stat” din Uniunea Europeană când vine vorba de salarii, venituri, protecție socială, etc.

”Iată că se adeverește un lucru des pomenit de economiști: creșterea economică (cu care România se laudă în ultimii 20 de ani, n.r.), nu înseamnă automat și dezvoltare!”, atrage atenția Peiu. Ritmul impresionant de creștere economică a României pare să fi avut prea puțin impact social, dar și de infrastructură.

”Cu un maxim de 108 km în 2013, apoi cu valori rușinoase de sub 50km/an, cu abia 40 km pe care îi așteptăm anul acesta, ne înscriem la o medie generală de doar 48 de km/an. Cât privește modernizarea căilor ferate, în fiecare an deschidem noi și noi șantiere, apar noi și noi contracte, dar nu reușim să terminăm mai nimic. Astfel încât, în clasamentele calității infrastructurii nu stăm deloc prea bine. Căci, iarăși o spun, creșterea economică nu aduce cu sine dezvoltare în mod obligatoriu.”

Or infrastructura este singura care poate asigura dezvoltarea durabilă, cu efecte sociale locale. Un alt factor important este cel al capacității intelectuale, a resurselor de specialiști. Și aici,spune Peiu, România este pe ultimul loc în UE, dacă ne raportăm la statisticile cu privire la numărul absolvenților de studii superioare.

”România va deveni un caz de manual: cum poți să ai creștere economică fără dezvoltare și cum poți să ai creșteri de profit de patru ori într-un an dar și cei mai săraci copii din Europa…”, concluzionează Peiu analiza sa.