De ce Olanda este împotriva primirii României în Schengen

Portalul Inpolitics a publicat o analiză amplă în care explică de ce Olanda este împotriva primirii României în spaţiul Schengen.

BUCUREȘTI, 14 oct - Sputnik. Inpolitics arată într-o analiză că România are șanse sub-minimale să intre în Schengen prea curând şi arată că acest lucru nu este din cauza corupției, marele impediment invocat de ani de zile de olandezi ca să nu primească România și Bulgaria, ci este vorba strict de imigrație.

”Să o spunem direct: olandezii sunt speriați de multă vreme de perspectiva ca ”invaziile barbare” din est să le strice feng-shui-ul unei culturi și civilizații de excepție, confruntate, totuși cu probleme dramatice. Una dintre aceste probleme, poate cea mai severă, e teritoriul restrîns în raport cu populația”, arată Bogdan Tiberiu Iacob în analiza sa.

El amintește că Olanda e cea mai aglomerată țară europeană (cu excepția Maltei) pe kilometrul pătrat și se confruntă inclusiv cu o criză de locuințe pentru cetățeni.

Mai mult, luna trecută, guvernul olandez anunța o serie de inițiative pentru a răspunde la creșterea imigrației și lipsa corespunzătoare de locuințe. Adică va lua măsuri pentru a reduce numărul de noi sosiți solicitanți de azil și pentru a găsi 20.000 de locuri suplimentare de locuințe pentru solicitanții de azil cu permis de ședere, astfel încât aceștia să poată fi mutați mai rapid din centrele supraaglomerate.

Polonia, aflată în Schengen, a ajuns în topul imigranților din Țările de jos, iar România pe locul 3, la nivelul anului trecut. Un sfert din populația Olandei e formată din ne-olandezi, mai exact sirieni, turci, marocani, indonezieni ori din alte state europene, mai arată BTI.

O altă problemă mare e teama olandezilor că imigranți precum cei din România și Bulgaria vor strica grav piața muncii, luând locul angajaților autohtoni pentru că acceptă salarii mai mici și condiții grele și nu strâmbă din nas să fie plătiți la negru, mai arată Inpolitics.

Pentru a limita numărul de noi veniți, spre exemplu, guvernul olandez a anunțat că solicitanții de azil cu permis de ședere nu vor mai avea voie să se reîntâlnească cu familiile lor înainte de a fi găsită o locuință adecvată.

După integrarea României în UE, în 2007, Olanda, care are inclusiv ministru al Imigrației, s-a numărat printre țările care au tărăgănat la maxim liberalizarea pieței muncii, care s-a produs abia în 2014.

În 2012, mai amintește BTI, un partid olandez, PVV, a creat un site unde olandezii erau invitați să semnaleze orice neajunsuri produse de imigranți din România. „Ai probleme cu persoane din Europa Centrală şi de Est? Ţi-ai pierdut locul de muncă în faţa unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să ştim”, afirma PVV pe site.

Olandezii erau invitați să semnaleze probleme precum zgomotul, maşinile prost parcate, producerea unor degradări, să spună cum şi-au pierdut locul de muncă în fața imigranților etc.

Un sondaj publicat la începutul lunii decembrie 2013 arăta că opt din zece olandezi considerau că este necesar ca frontierele ţării lor să rămână închise pentru români şi bulgari în 2014.

Desigur, românii și bulgarii nu pot fi împiedicați să ajungă în Olanda doar prin blocarea accesului în Schengen, cel mult încetiniți în mișcări.

Adevărata strategie este, foarte probabil, conturarea prin varii acțiuni și declarații belicoase, a unui climat ostil cetățenilor din est. Să li se transmită prin cât mai multe canale că nu sunt bineveniți acolo, se arată în analiză.

Premierul Olandei știe foarte bine că un partid care ar lua măsuri sau măcar ar promite electoral relaxarea accesului imigranților în țară ar fi victimă sigură în fața olandezilor nervoși, mai explică analiza.

În martie 2023, la trei luni după votul din decembrie privind admiterea României/Bulgariei în Schengen, Olanda are trei rânduri de alegeri, dintre care două importante. E vorba de alegerile provinciale, care decid deputații locali ai celor 12 provincii, ca și conducătorii așa-numitelor plăci de apă, organisme guvernamentale regionale însărcinate cu gestionarea barajelor, căilor navigabile, nivelurilor apei, calității apei și tratarea apelor uzate, ele fiind printre cele mai vechi forme de administrație locală în Olanda.

”Să credem că partidul premierului Rutte ar risca viitoarele alegeri votând pentru admiterea României în Schengen la finele acestui an? Greu de crezut. Nici în decembrie și, cine știe, poate ani buni de aici încolo. La fel ca Germania pe plan economic în acest moment, Olanda a ales să își vadă propriul interes social în disprețul spiritului UE, fără a se sinchisi, la fel ca nemții, de șubrezirea construcției europene. Or fi de admirat, or fi de înjurat?”, se mai arată în analiză.

La final, BTI se întreabă dacă ar putea portul Constanța să fie o răsplată suficient de mare pentru Rutte & comp pentru a acoperi riscurile politico-electorale generate de admiterea României în Schengen și conchide că nu există deocamdată un răspuns categoric.