Jurnalist: Ungaria, spre deosebire de România, și-a construit relații cu marile puteri

Jurnalistul Cornel Nistorescu arată succesele pe plan extern ale Ungariei și le compară cu politica României de a-și închide ușile spre exterior

BUCUREȘTI 17 aug – Sputnik. Cornel Nistorescu își începe analiza din Cotidianul arătând că la Debrecen, nu departe de Oradea, grupul chinez CATL (Contemporary Amperex Technology Limited) va începe construcția unei mari fabrici de baterii pentru mașinile electrice.

Investiția chineză va avea o valoare de 7,3 miliarde de euro, și, culmea ironiei, primul client al fabricii va fi grupul german Mercedes pe care președintele Klaus Iohannis în aproape 8 ani de mandate nu a reușit să-l intereseze cu nimic, scrie Nistorescu.

De la Ford, adus pe vremea lui Călin Popescu Tăriceanu, țara noastră n-a mai atras nimic în domeniul auto, iar speranțele noastre în lobbyul președintelui Iohannis în Germania nu s-au materializat nici măcar într-un mare depozit de bere, face jurnalistul comparație cu succesele Ungariei.

”Asta este! Președintele României nu este un președinte preocupat de economie. Nu se pricepe, nu înțelege și nu construiește colaborări. Se mulțumește cu felia de buget și cu banii obținuți pe la rectificări. Nimic mai mult. Din păcate, el nu înțelege nici consecințele unor mișcări economice. Probabil că asta l-a și determinat să privească această știre doar din punct de vedere social, cu gândul la ce urmează în economia românească și în finanțele noastre făcute pulbere”, îl critică el pe Iohannis.

Dar, arată Nistorescu, știrea despre investiția Chinei depășește cu mult industria auto și consecințele ei pe piața locurilor de muncă.

”Dintr-o simplă lovitură, Ungaria pune la cale un proiect economic de o valoare enormă cu una dintre marile puteri ale lumii. Este de bun simț să nu ne imaginăm că acest grup CATL nu a închis ochii și a pus degetul pe hartă și când i-a deschis a zis: -Ia să vedem unde suntem? Ungaria, ce loc drăguț, chiar lângă România!”, mai scrie Nistorescu în analiza sa.

El amintește, în antiteză, de memorandumul româno-american împotriva chinezilor și arată că amplasarea investiției CATL la Debrecen este rezultatul unor negocieri care s-au purtat până la nivelul conducerii celor două țări.

”Proiectul CATL (Contemporary Amperex Technology Limited) poate fi considerat un moment de excepție în relațiile chino-ungare”, mai spune Nistorescu, acesta amintind de gestul ministrului Cătălin Drulă, promotorul memorandului anti-China pe vremea când era ministrul Transporturilor.

”Ce a făcut Drulă, păpușat de băieții de peste Ocean, de servicii și de Bruxelles? A moșit un Memorandum asumat de guvernul Cîțu prin care România limita participarea firmelor chineze la licitații de infrastructură. Cu alte cuvinte, Drulă și Cîțu, cu Iohannis și Hellvig au pus la cale un document tip flit dat firmelor chineze”, explică Nistorescu în analiza sa.

Chiar atunci, mai scrie jurnalistul, analistul economic Dragoș Cabat spunea la Europa Liberă că Memorandumul semnat de Guvernul României la propunerea ministrului Transporturilor Cătălin Drulă, care ar exclude companiile chineze din marile proiecte de infrastructură, este un compromis pe care România trebuie să îl facă pentru a se plasa de partea Uniunii Europene și a Statelor Unite.

”Forțoși, înfloritori, bogați și cu perspective luminoase la Bruxelles și la Washington, noi le-am spus chinezilor: „Afară! N-avem nevoie!”... Astfel, strategia încropită sau inexistentă practicată la București ne-a dus la o distanță din ce în ce mai mare de un partener tradițional al țării noastre. Depărtarea de China și, mai ales, memorandumul de limitare a participărilor chinezești la licitațiile din țara noastră vor rămâne pe agenda diplomatică bilaterală pentru o perioadă greu de estimat”, atrage atenția Nistorescu asupra consecințelor.

Dar investiția chineză de 7,3 miliarde de euro de la Debrecen arată că, în relația cu China, ungurii sunt mult înaintea României.

Aceeași investiție arată că prin promisiunea anunțată de Mercedes, Ungaria a mai obținut și o confirmare a bunăvoinței germane, iar marile firme germane vor folosi producția de baterii din Ungaria.

Nistorescu observă apoi că Ungaria se bucură de relații privilegiate și de legături economice puternice cu două mari puteri militare și politice, inclusiv economice ale lumii.

”Vecinii noștri pot conta oricând pe Rusia și pe China. Și economic, și energetic, și financiar. Dar cel mai rău, și politico-diplomatic! Dacă mai luăm în calcul relația specială dintre Ungaria și Germania (27 iunie 1989 nu va fi uitat niciodată la Berlin), vom înțelege că Ungaria este mult înaintea noastră și în relațiile cu Germania. Și economic, și politic și diplomatic!”, se arată în analiză.

Pentru a-i face de râs și pe cei care vorbesc de relațiile privilegiate ale României cu SUA, Nistorescu a amintit și de vizita lui Viktor Orban la marele eveniment republican din 4 august din SUA unde acesta a făcut iar valuri și s-a bucurat de admirația republicanilor.

”Ungurii n-au nici o speranță și nici o considerație pentru Joe Biden și pentru valorile trăznite promovate de Democrați. Părerea mea este că Ungaria și Viktor Orban mizează pe rotația care se prefigurează la președinția SUA și construiesc cu migală o relație în care sprijinul american pentru Ungaria să funcționeze nu la gaze de șist, la mașini electrice sau la petrol, ci în cu totul altă parte”, subliniază Nistorescu.

Așadar, conchide jurnalistul, pe lângă Rusia, China și Germania, printre prietenii Ungariei se adaugă și SUA!