Ce spune rectificarea bugetară despre situația economică a României

Proiectul următoarei rectificări bugetare spulberă tot optimismul și festivismul guvernanților, demonstrând, potrivit Inpolitics, că România se îndreaptă spre cataclism economic

BUCUREȘTI, 9 aug – Sputnik. Cifrele rectificării bugetare arată că situația economică a României este gravă, se arată într-o analiză Inpolitics care observă că situația e atât de serioasă încât nici măcar răsfățatele tuturor rectificărilor, serviciile secrete, nu mai primesc bani, ci, dimpotrivă, pierd.

Dar, se arată în analiză, loviturile cele mai cumplite vin de la Energie, Dezvoltare și Investiții, acolo unde sumele alocate sunt infime în raport cu cele solicitate. Ceea ce indică faptul că nu vor mai fi bani pentru compensări de facturi la energie, nici pentru investiții. Analiza observă însă că singurul răsfățat rămâne președintele Klaus Iohannis, care primește pentru Cotroceni câteva milioane de euro în plus, în timp ce Sănătatea, Educația ori Cultura pierd bani.

Prima rectificare bugetară din acest an este pozitivă, iar cele mai mari sume în plus le primesc Ministerul Muncii (6,77 miliarde lei), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (2,7 miliarde lei), Ministerul Energiei (2,4 miliarde lei) și Ministerul Transporturilor (2 miliarde lei). Ministerul Energiei este cel care a cerut cea mai mare sumă, de 31 de miliarde lei, în contextul schemei de plafonare și compensare a facturilor. Și bugetele pentru bunuri și servicii vor fi reduse cu un total de 540 milioane lei, conform propunerii Finanțelor.

Cum arată cifrele rectificării bugetare de criză

Rectificarea bugetară arată fără îndoială, prin cifre, că România nu își mai permite să cheltuie:

– Administrația Prezidențială a cerut 16,46 milioane lei, dar primește doar 15,45 milioane lei.

– Senatul a cerut 19,77 milioane lei, dar primește doar 3,79 milioane lei.

– Camera Deputaților a cerut 20 de milioane lei în plus, însă Ministerul Finanțelor a decis, din contră, să îi scadă bugetul, cu 2,86 milioane lei.

– Înalta Curte a cerut 15,24 milioane lei, dar îi vor fi tăiate 3,28 milioane lei.

– Curtea Constituțională nu a cerut sume în plus, însă Finanțele îi taie bugetul cu 564 mii lei.

– Curtea de Conturi a propus o scădere de 17,5 milioane lei, însă Finanțele au decis o scădere de 23,7 milioane lei.

– Bugetul Consiliului Concurenței va fi redus cu 12,27 milioane lei, față de propunerea de 7,1 milioane lei.

– Secretariatul General al Guvernului a cerut o majorare de buget de 2,066 miliarde lei, însă primește numai 231 milioane lei în plus.

– Ministerul Afacerilor Externe a cerut o majorare de 159 milioane lei, însă bugetul îi va fi tăiat cu 67 milioane lei.

– Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice a cerut o majorare de buget de 6,67 miliarde lei, însă primește doar 649 milioane lei în plus.

– Bugetul Ministerului Finanțelor va scădea cu 144 milioane lei.

– Ministerul Justiției a cerut o majorare de 1,3 miliarde lei, dar Ministerul Finanțelor propune doar 864 milioane de lei în plus.

– Bugetul Ministerului Apărării Naționale rămâne neschimbat.

– Ministerul Afacerilor Interne a cerut o creștere de 1,14 miliarde lei, dar Ministerul Finanțelor a propus reducerea bugetului cu 625 milioane lei.

– Ministerul Muncii și Protecției sociale primește, conform propunerii Finanțelor, cea mai mare majorare de buget, de 6,77 miliarde lei, deși a cerut chiar mai mult, 8,48 miliarde lei.

– Ministerul Sportului primește o majorare de 33 milioane lei, după ce a cerut o suplimentare de buget de 169 milioane lei.

– Ministerul Agriculturii a cerut un plus de 1,6 miliarde lei, dar primește doar 716 milioane lei.

– Ministerul Mediului a cerut suplimentare de 416 milioane lei, dar îi va scădea bugetul cu cu 484 milioane lei.

– Ministerul Transporturilor a cerut și a primit o suplimentare de buget de 2 miliarde lei.

– Bugetul Ministerului Educației va fi scăzut cu 542 milioane lei, deși a cerut o suplimentare de 668 milioane lei.

– Ministerul Sănătății a cerut un plus de 1,3 miliarde lei, dar Ministerul Finanțelor a propus o scădere de 634 milioane lei.

– Bugetul Ministerului Culturii va scădea cu 290 milioane lei.

– Și bugetul Ministerului Public va scădea cu 200 milioane lei.

– Bugetul SRI va fi redus cu 438 mii lei, deși instituția a cerut o suplimentare de 4,2 milioane lei.

– Bugetul SIE va rămâne nemodificat.

– Bugetul SPP va scădea cu 500 mii lei.

– Bugetul STS scade cu 150 milioane lei.

– Ministerul Economiei primește o suplimentare de 125 milioane lei, deși a cerut 973 milioane lei.

– Ministerul Energiei a cerut cea mai mare sumă la rectificare, 31,66 miliarde lei, în contextul schemei de plafonare și compensare a facturilor, însă Ministerul Finanțelor a decis că va primi doar 2,4 miliarde lei.

– Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a cerut o suplimentare de 17,2 miliarde lei, însă va primi doar 2,7 miliarde lei.

– Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a cerut o suplimentare de 1,55 miliarde lei, dar va primi doar 648 milioane lei.

-Ministerul Cercetării și Digitalizării a cerut 497 milioane lei, dar Finanțele propun o suplimentare d- e numai 203 milioane lei.

– Ministerul Familiei și Tineretului primește o suplimentare de 13 milioane lei, deși nu a cerut sume în plus.

– Totodată, Ministerul Finanțelor propune suplimentarea bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate cu 3,89 miliarde lei.