SUA au demonstrat că sunt gata să facă praf întreaga lume

Chipul Elenei din Troia, „cea mai frumoasă dintre muritoare”, parafrazând spusele poetului, „a pornit la drum mii de corăbii”. Fața lui Nancy Pelosi - de-acu așa cum este - a lansat ieri în aer zeci de avioane, a mutat din loc patru portavioane și a alertat mii de soldați și marinari. Printr-un miracol, toate acestea nu a detonat în strâmtoarea Taiwan. Marți, în jurul orei 17, ora Moscovei, lumea a fost pe muchia celui de al Treilea Război Mondial.

Ideea vizitei președintelui Congresului SUA în Taiwan a fost puternic condamnată de Beijing chiar de la început. Autoritățile RPC au cerut respect față de politica lor a „unei singure Chine”, conform căreia insula rebelă este considerată parte a țării și nu pot fi organizate acolo niciun fel de vizite oficiale ale liderilor altor state.

Drept răspuns, Washingtonul s-a tot răsucit și s-a eschivat cum a putut. Pelosi a declarat că va zbura neapărat în Taiwan - și Xi Jinping nu este cel care să-i poată ordona. Joe Biden a criticat fără prea mult elan această idee. Însă el nu a făcut, nu se știe de ce, cel mai evident lucru - nu i-a interzis direct spicherului să zboare în Taiwan.

Da, formal aici este în vigoare principiul separării puterilor: Pelosi este responsabilă de puterea legislativă, Biden - de cea executivă. Totuși, Joe, să nu uităm, mai este și președintele țării din partea democraților, în esență, cel mai important om din partid. Este clar că, dacă ar fi vrut, atunci pur și simplu nu i-ar fi permis democratei în etate să organizeze o provocare globală, iar opinia publică ar fi înghițit asta. Dar președintele Statelor Unite a preferat să se eschiveze.

Astfel, marți, avionul guvernamental cu Pelosi la bord a decolat din Kuala Lumpur și a zburat spre sud. Peste două sute de mii de oameni i-au urmărit zborul pe site-ul care urmărește traseele avioanelor. Știrile despre deplasarea lui Pelosi au umplut toate agențiile de presă. Comunitatea mondială a fost vizibil tensionată.

Totul arăta destul de sumbru. Portavioanele chineze și americane se îndreptau spre Taiwan cu viteză maximă. Avioanele de luptă au decolat de pe aerodromurile militare. Flota Militară Chineză a organizat în strâmtoarea Taiwan exerciții cu trageri de luptă. Bine, înțelegem că Pelosi are deja optzeci și doi de ani, a trăit bătrânica și-i de ajuns, dar perspectiva unei apocalipse nucleare nu le-a prea mers miliardelor de locuitori ai Pământului.

Unele apeluri la rațiune au fost auzite chiar și în SUA. Cunoscutul jurnalist Thomas Friedman a publicat un articol de opinie în The New York Times. El începe cu cuvintele „Am cel mai mare respect pentru Președintele Congresului Nancy Pelosi”, care amintește izbitor de adresarea către o autoritate criminală - „cu tot respectul, Don Corleone”. Însă după toată reverențele cuvenite, Friedman o imploră pe Pelosi să nu meargă în Taiwan.

El scrie că atât armata, cât și serviciile secrete au încercat să convingă spicherul să nu întreprindă această vizită - de la directorul CIA până la șeful Statelor Majore Unite. „Nu mă angajez în dispute”, scrie Friedman, „există ideea că președintele Biden trebuie să demonstreze că Xi blufează, să o sprijine deplin pe Pelosi și să-i spună lui Xi că dacă va încerca să amenințe Taiwanul, se va „arde singur” (Friedman se referă la cuvintele lui Xi Jinping, pe care i le-a spus lui Biden la telefon „cine se joacă cu focul, ar putea să se ardă singur”). Aceasta ar putea să funcționeze. Pentru puțin timp, ar putea părea o idee bună. Dar asta ar putea duce de asemenea la al Treilea Război Mondial."

Friedman își cere scuze de mai multe ori în fața cititorilor pentru pacifismul său și spune că China va trebui cu siguranță pedepsită, însă puțin mai târziu. Războiul din Ucraina este departe de a se termina, lucrurile acolo merg foarte prost pentru americanii, iar SUA nu-și permit să lupte pe două fronturi. Între timp, trebuie pompate armamente în Taiwan, astfel încât el să se transforme într-un porc spinos care își ”zburlește” rachetele, și să fie descurajată China, nepermițând însă o confruntare militară directă.

În comentarii, părerile cititorilor au fost împărțite – care implorau „Nancy, nu pleca!”, care îndemna „Nancy, înainte!” Aproape nimeni nu a spus ceea ce este evident – noi nu avem oare alte probleme? De ce ar trebui noi, americanii, să provocăm un război cu China când nu există practic nicio șansă de succes și având probleme uriașe în interiorul țării?

Nu poți să nu recunoști dexteritatea lui Pelosi, pe cale să plece la pensie. Cu o îndemânare uimitoare, ea a făcut din călătoria sa la Taipei un simbol al durității și aroganței imperiului american. „Și ce propune acolo Friedman?” bombănește nemulțumit comentatorul. – Să recunoaștem că SUA s-au transformat într-o superputere de mâna a doua sau chiar de mâna a treia și să ne împăcăm cu asta?

Chiar așa. Cum altfel să-ți demonstrezi superioritatea? Poate să nu intri în datorii nebune, să trăiești bogat, calm și fericit spre invidia lumii întregi? Nu, aceasta este o cale mult prea ușoară. Este potrivită pentru China, pentru Rusia. America modernă își înmulțește la ea sărăcia și criminalitatea, în schimb pe scena globală organizează provocări din ce în ce mai teribile, amenințând să facă praf întreaga lume.

Acum în fața lui Nancy Pelosi au așternut covorul roșu, a fost pregătit și ceaiul în Parlamentul taiwanez. Lumea și-a tras sufletul. Ce ne-a demonstrat această ieșire isterică a spicherului Congresului American?

În primul rând, SUA ca putere nucleară este dirijată de nu se știe cine și nu se știe cum. Nici președintele țării, nici cei mai înalți oficiali militari nu i-au putut interzice acestei femei ciudate Pelosi să ia avionul guvernamental și să zboare încotro vede cu ochii.

În al doilea rând, lucrurile în America stau atât de prost, încât ei vor amplifica conflictele și vor ridica miza în toate punctele fierbinți. Haosul intern trebuie scos urgent în afară, un război global va deconta totul.

Acest lucru se referă și la Ucraina. Aceasta se referă, din păcate, și la China. Trebuie să amintim că SUA nu recunosc drept teritoriu suveran al RPC nu numai Taiwanul, ci și Tibetul. Americanii au neclarități și în ceea ce privește statutul Hong Kong-ului, și al Regiunii Autonome Uygur Xinjiang. Washingtonul vrea foarte tare să-i „elibereze” de sub autoritatea Beijingului.

În al treilea rând, pe Washington îl doare în cot de discipolii săi taiwanezi. Vedeți cât de tare, cât de înfricoșate au tăcut autoritățile insulei în toate aceste zile. Nu s-a pronunțat președintele Taiwanului, au tăcut reprezentanții opiniei publice. Oamenii pot fi înțeleși, au fost în panică. Cu ajutorul lor aveau de gând să lupte și nici măcar nu au fost preveniți. Acum ei vor asculta în fiecare noapte cum navele de război chineze efectuează trageri de luptă și lansări simulate de rachete la câțiva kilometri de casa lor.

Mulți taiwanezi nu au vrut deloc ca Pelosi să vină la ei. Au încercat chiar să iasă cu o demonstrație de protest în acest sens. Pentru că ei chiar nu vor deloc să lupte - insula are relații de afaceri excelente cu RPC, la ei acolo în general totul este bine. Dar cine să-i asculte? Ucrainenii tot nu au vrut să lupte. Nu-i nimic, i-au obligat fără nicio vorbă.

În al patrulea rând, vasalii europeni ai Washingtonului ar trebui să se pregătească. Poate s-au gândit că necazurile lor se vor sfârși în curând, dar nu, sancțiunile anti-ruse au fost, cum s-ar zice, o „dungă albă”. S-ar părea, unde este Taiwan și unde este Uniunea Europeană? Însă este așa doar la prima vedere.

În ultima perioadă, SUA fac totul prin intermediul Europei. Și „tranziția verde”, și războiul împotriva Rusiei în Ucraina și sancțiunile antirusești - orice nouă întorsătură în politica SUA duce la o nouă rundă de jefuire a Europei.

Confruntarea cu RPC - iar vizita lui Pelosi a amplificat-o până la limită - se va realiza tot din contul europenilor. Ei vor fi forțați să impună sancțiuni „infernale” împotriva Chinei, iar acest lucru le va omorî definitiv economia.

Astăzi, China este principalul partener comercial al Uniunii Europene, în timp ce Rusia ocupă doar locul cinci în această listă. Dacă încetarea comerțului cu Moscova i-a adus deja pe europeni în ”luminoșii anii ’90”, ce se va întâmpla cu ei atunci când vor încerca să înghețe comerțul cu China? Întrebarea este retorică.

Europenii intuiesc deja ce îi așteaptă și încearcă în tot felul să amâne sfârșitul inevitabil. „Să nu admitem ca Taiwanul să devină o nouă Ucraină”, îi îndeamnă un angajat al Fondului Marshall al SUA Este ridicol că pentru asta el îi propune Uniunii Europene să amenințe China cu sancțiuni. Însă ei vor îngropa pur și simplu ceea ce va rămâne din Europa până atunci.

Evident, o confruntare de amploare cu China va fi o afacere păguboasă și pentru Statele Unite - cele două economii sunt legate prea strâns între ele. Însă americanilor le-a fost pregătit un premiu de consolare - Europă complet devastată va cădea la picioarele stăpânilor săi de peste ocean. Câte afaceri minunate, palate străvechi și porturi moderne, imobile și terenuri agricole vor putea fi cumpărate aici pe nimic!

Pe fundalul necugetatei Pelosi, înțelepciunea și prudența conducerii chineze arată deosebit de bine. Că nu erau chiar să doboare avion cu bătrâna! Riscând un război nuclear.

China a demonstrat în aceste zile cum ar trebui să se comporte un jucător global cu adevărat responsabil. Respect ei, cum ar spune generația tânără. America însă a confirmat că „polițistul mondial”, pe fundalul problemelor sale de nesoluționat, și-a pierdut de tot mințile și este gata să ia ostatică întreaga lume. Dar măcar să se desfacă în bucăți, ei tot nu vor reuși să-și oprească declinul.