EDITORIALIST
Editoriale și analize de actualitate, pe subiecte fierbinți ce țin de politică, economie, societate, relații internaționale, conflicte, securitate, SUA, UE, NATO, Rusia, China, România

Operațiunea specială a NATO în Serbia se amână până în septembrie

© AP Photo / Andrej CukicA man waves an anti NATO and EU flag during an anti NATO rally in downtown Belgrade, Serbia, March 27, 2016.
A man waves an anti NATO and EU flag during an anti NATO rally in downtown Belgrade, Serbia, March 27, 2016. - Sputnik Moldova-România, 1920, 02.08.2022
Urmăriți-ne pe
Yandex newsTelegram
Sprijinul Rusiei și al unui șir de alte țări, „reacția corectă” a Uniunii Europene au făcut posibilă amânarea pentru o vreme a crizei create cu bună știință în Kosovo.
Criza provocată cu bună știință în Balcani este favorabilă doar americanilor. După o serie de eșecuri geopolitice în Afganistan, în Ucraina și în zona insulei chineze Taiwan, Statele Unite au nevoie să-și reafirme statutul de „hegemon mondial”, fie și din contul umilirii Serbiei, pe care atlantiştii o consideră „calul troian” al Rusiei în Europa. Însă aliații NATO nu sunt gata să repete bombardamentele asupra Belgradului de modelul 1999, ei nu vor să moară pentru „libertatea și independența” nerecunoscutei Republici Kosovo sub loviturile aviației și artileriei sârbe.
În noaptea de 31 iulie spre 1 august, Serbia și Republica nerecunoscută Kosovo s-au pomenit în pragul unui conflict armat, cu participarea forțelor KFOR (misiunea internațională sub egida NATO). Autoritățile de la Pristina au anunțat despre anularea în regiune, din 1 august, a actelor personale și numerelor sârbe de înmatriculare a automobilelor. Poliția albanez-kosovară a blocat două puncte de control pe drumurile care duc spre partea centrală a Serbiei.
Standard of the President of the Russian Federation - Sputnik Moldova-România, 1920, 01.08.2022
Rusia
Kremlin: Rusia susține „absolut” Serbia
Acest lucru a provocat indignarea sârbilor care trăiesc în partea de nord a Kosovo – a început ridicarea spontană a baricadelor. Pristina a transferat aproximativ 1000 de albanezi din cadrul trupelor cu destinație specială pe linia administrativă cu Serbia la Mitrovica. Misiunea NATO (KFOR) și-a declarat disponibilitatea de a interveni în conflict. Belgradul nu a introdus unități armate în Kosovo, totuși avioanele de luptă MiG-29 și elicopterele Mi-35 sârbe s-au aflat în aer timp de câteva ore, lângă granița administrativă a regiunii, gata de lovitură.
Cooperarea militar-tehnică cu Rusia i-a permis Serbiei să-și consolideze semnificativ capacitățile de apărare în ultimii ani. Belgradul a primit în dar de la Moscova șase avioane de luptă MiG-29 și zece vehicule blindate BRDM-2MS și, de asemenea, a achiziționat șapte elicoptere Mi-17 și Mi-35, 30 de tancuri modernizate T-72MS, 30 de mașini blindate BRDM-2, șase sisteme de rachetă ”Panțir-S1".
În toamna anului 2020 a fost semnat un acord privind deschiderea reprezentanței Ministerului rus al Apărării în Serbia „pentru a oferi sprijin și a soluționa operativ problemele de asistență militar-tehnică și cooperare militară”. Rusia sprijină Serbia în situația creată în jurul nerecunoscutei Republici Kosovo. Moscova subliniază că cerințele autorităților regiunii față de sârbii care locuiesc acolo sunt nefondate.
Ceea ce se întâmplă în Kosovo semănă cu o epurare etnică într-o formă „soft” – se încearcă scoaterea, izgonirea sârbilor de pe teritoriul regiunii, pe care ei o consideră inima țării lor.

Rolul distructiv al KFOR

Forțele Armate ale Serbiei nu sunt de neglijat în Balcani, în clasamentul mondial al forței militare întocmit de Global Firepower, analiştii occidentali i-au atribuit locul 61. Pentru a se înțelegere: este cu câțiva trepte mai sus decât forțele armate cu un efectiv numeric mult mai mare, de exemplu, ale Azerbaidjanului și Kazahstanului.
În formațiunea de luptă a Armatei Sârbe sunt peste 25 de mii de militari, 117 avioane și elicoptere, 323 de tancuri, 1133 de unități de altă tehnică blindată, 406 lansatoare de rachete (MLRS), în jur de 497 de tunuri de artilerie. Serbia nu are ieșire la mare, dar totuși pe Dunăre activează o flotilă fluvială formată din șase bărci de patrulare, patru dragămine și două batalioane de pontoane. Belgradul are suficientă putere militară pentru a restabili ordinea pe teritoriul întregii țări și pentru a reduce semnificativ numărul combatanților kosovari. Însă de partea Priștinei este Occidentul colectiv (conflictul de secole dintre albanezi și sârbi a fost stimulat de mai multe ori din exterior).
Полиция Косово - Sputnik Moldova-România, 1920, 01.08.2022
Internaţional
Criza din Kosovo amânată. Balcanii rămân ”butoiul de pulbere” al Europei
Misiunea internațională KFOR condusă de NATO acționează (în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU din 1999) fără prea mare succes. Declara, însă nu asigură în Kosovo „o atmosferă pașnică și libertate de mișcare pentru toate comunitățile”.
Contingentul KFOR este reprezentat astăzi de 3775 de militari din 28 de țări membre NATO și partenerii acestora, inclusiv Armenia și Ucraina - câte 40 de militari, Moldova - 41, România - 62, Letonia - 136, Polonia - 247, Ungaria - 469 de luptători. Forțele nu sunt mari, de altfel, forțele NATO de menținere a păcii nu au încheiat nicio misiune în istorie cu pace, indiferent de numărul de trupe și de ani.
Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană și Consiliul Atlanticului de Nord au vizitat pe 7 iunie Misiunea KFOR, Grupul consultativ NATO și Grupul de legătură din Kosovo pentru a le reaminti sârbilor despre noua Concepție strategică a blocului militar și despre importanța strategică a regiunii Balcanilor de Vest pentru Alianța Nord-Atlantică. Iar agravarea situației din regiune pe 31 iulie arată ca o consecință a „grijii” SUA și NATO. Americanii cred că aici poţi să faci în siguranţă pe „hegemonul”.
Presiunea colectivă a Occidentului asupra Serbiei cu utilizarea provocărilor kosovare este o încercare a „puterii soft” de a forța Belgradul să renunţe la neacceptarea sancțiunile UE împotriva Rusiei. Anterior, cancelarul german Olaf Scholz, în timpul vizitei la Pristina, a îndemnat Serbia la „pragmatism în procesul de recunoaștere a Kosovo”, deoarece fără asta țara nu va putea adera la UE.
Aleksandar Vulin - Sputnik Moldova-România, 1920, 20.06.2022
Internaţional
Ministrul de Interne al Serbiei: Kosovo nu va fi recunoscut niciodată de Belgrad
Pe de altă parte, amenințările în surdină ale NATO la adresa Belgradului, în stilul anilor 1990, sunt extrem de periculoase pentru întreaga Europă, care este depășită de probleme militare și politice foarte complexe, de turbulențele „proiectului ucrainean” al Statelor Unite. Țările europene NATO nu sunt pregătite pentru acţiuni de luptă în Balcani. Moscova consideră aplicarea nejustificată a „regulilor” discriminatorii privind înlocuirea forțată a actelor personale și a numerelor de înregistrare ale sârbilor locali drept o înlăturare a instituțiilor de stat care asigură protecția drepturilor localnicilor sârbi de samavolnicia radicalilor.
Sprijinul Rusiei și al unui șir de alte țări, „reacția corectă” a Uniunii Europene au făcut posibilă amânarea pentru o vreme a crizei create cu bună știință în Kosovo. Și totuși, deținătorii de documente sârbești care locuiesc în Republica nerecunoscută Kosovo vor trebui să primească din 1 septembrie permise speciale de intrare și ieșire (proprietarii de mașini - să înlocuiască numerele de înmatriculare cu cele kosovare) - aceasta nu este o soluționare a problemei. Prezența forțelor NATO (KFOR) pe teritoriul nerecunoscutei Kosovo garantează de facto „dezghețarea” conflictului militar.
Fluxul de știri
0