Calul Troian al Rusiei în Oceanul Planetar: Tainele ”Loșarikului”

Marina rusă își sporește în mod dinamic prezența în Oceanul Planetar, fiind completată anual cu noi submarine nucleare multifuncționale ale proiectului ”Iaseni-M” și submarine strategice cu rachete ale proiectului ”Borey-A”.

Forța componentei maritime a triadei nucleare rusești obligă SUA și NATO să țină cont într-o măsură mai mare de interesele și poziția Federației Ruse pe arena internațională. În același timp, Occidentul este îngrijorat de asemenea de instrumentele (opțiunile) necunoscute ale Forțelor Maritime Rusești. De exemplu, stația nucleară de adâncime AS-31 ”Loșarik”.

Pe 8 iulie, în componența Flotei Militare Maritime a Rusiei a intrat submarinul de cercetare multifuncțional ”Belgorod” cu aparatele nucleare fără pilot ”Poseidon” la bord - campion mondial incontestabil la putere de atac. Însă torpilele ”Apocalipsei” de 100 de megatone cu o rază de acțiune de până la 10 mii de kilometri nu pot umbri perfecțiunea tehnologică a stației nucleare de adâncime AS-31 ”Loșarik”, al cărei transportator standard este de asemenea ”Belgorod” (al treilea, ținând cont de submarinele nucleare cu destinație specială BS-136 ”Orenburg” și BS-64 „Podmoskovie”).

Rusia va construi încă trei submarine de transport până în 2027 și un al patrulea după. Respectiv, în următorul ”cincinal” Flota va primi șapte ”Losharik” incredibili. Și nu se știe ce este mai important: puternicele torpile ”Poseidon” de 100 de megatone sau misterioasele AC-31, capabil să opereze la adâncimi de până la 6000 de metri (limita de scufundare pentru toate celelalte submarine de pe planetă este de 1000 de metri).

Cel mai mare submarin din lume dintre cele construite în ultimii 30 de ani, ”Belgorod”, a devenit cea de a treia navă a absolut secretei Direcției principale de cercetare a adâncului a Ministerului rus al Apărării. Numărul total al acestui fel de supertransportatori mărturisește despre formarea unor noi „trupe speciale oceanice” de înaltă tehnologie ale Rusiei, destinate soluționării celor mai complexe sarcini de cercetare științifică de luptă. ”Loșarik” joacă aici un rol deosebit.

Stația nucleară AS-31 a proiectului 1083 este considerată a fi cel mai avansat, silențios și invulnerabil submarin al Flotei Militare Maritime Ruse. Experții din Occident o numesc inteligență, iar aceasta este o abordare simplistă. Potențialul de cercetare și de luptă al lui ”Losharik” este mult mai complex.

Construcție de ”desen animat”

„Loșarik” este un mister complet și apogeul tehnologiei armamentelor, mai ceva decât cele spațiale. Primul corp de titan al AS-31 cu o jumătate de duzină de compartimente sferice a fost lansată pe apă în Severodvinsk în 2003. Construcția amintește un cal de jucărie făcut din baloane - eroul popularului desen animat sovietic „Loșarik” (de aici și numele stației nucleare de adâncime). Carcasa ușoară ascunde sferele, făcând ca AC-31 să semene cu multe alte submarine. Caracteristicile tehnice sunt unice. Proiectul 1083 îi este asigurată din străinătate, pentru ani înainte, cea mai mare atenție, nu există analogi în lume.

Carcasa durabilă din titan rezistă la o presiune de peste 1000 kg pe 1 cm. pătrat și permite scufundarea până la fund în cele mai adânci regiuni ale Oceanului Planetar. Potrivit unor surse deschise rusești și străine, ”Loșarik” a fost creat pentru funcționare autonomă la adâncimi de peste 6 kilometri (și pe sol). Reactorul nuclear ocupă una dintre sfere, permite dezvoltarea unei viteze de 30 de noduri sub apă, sau aproximativ 60 km pe oră. AC-31 are lungimea de 60 m, lățimea de 7 m, deplasamentul - 2100 tone. Echipaj este din 25 - 35 de ofițeri. Autonomia în campanie este de două luni, există compartimente pentru muncă și odihnă, bucătărie.

Se presupune că ”Loșarik” este echipat cu o stație hidroacustică, sistem optic de supraveghere, manipulatoare mecanice și drone nelocuite. Echipamentul de bord permite cercetarea landșaftului subacvatic, instalarea senzori externi și alte obiecte pe sol (poate fi o dană pentru ”Poseidoni”). Occidentul are teama că ”Loșarik” ar fi capabil să se conecteze la cablurile de telecomunicații subacvatice folosite pentru transmiterea unor cantități uriașe de informații. Deteriorarea unuia sau mai multor dintre aceste cabluri va perturba traficul pe internet, tranzacțiile bancare și va provoca un haos în telecomunicații. În realitate, există sarcini mai importante.

Trebuie să se țină cont de faptul că baza forțelor nucleare strategice ale SUA o constituie rachetele balistice intercontinentale ”Trident-2”, amplasate pe submarinele din clasa ”Ohio”. Submarinele americane se află în mare 60% din timpul anului, sunt cunoscute principalele baze și traseele de patrulare. Situația aeriană și supraacvatică la țărmurile Statelor Unite este controlată mult mai strict decât situația subacvatică - la adâncimi mari (spațiu operațional). Cred că nu este o coincidență faptul că ”Belgorod” se va baza la Flota Pacificului – aici sunt vizibile anumite repere geografice, priorități și asociații.

Geografia și strategia

În sursele deschise sunt puține informații despre destinația de cercetare și luptă a lui ”Loșarik”. Poți ghici, face speculați în baza „dovezilor indirecte”. Astfel, în urmă cu câțiva ani, aparatul subacvatic autonom nelocuit cu inteligență artificială „Vitiazi” s-a deplasat de la Kamchatka la șanțul Marianelor, pe traseu s-a ocupat de cartografierea și filmarea foto-video a reliefului fundului oceanului. Și chiar și la adâncimi de aproximativ 10 km nu a pierdut legătura radio fără fir cu baza (nava de suprafață). Șanțurile oceanice în sens militar oferă cea mai sigură cale către inamic. De exemplu, al Marianelor te scoate la baza americană a Forțelor Aeriene și Forțelor Maritime din insula Guam. Posibil, „harta” pentru „Loșarik” sau „Poseidon” este deja gata.

În cadrul expediției ”Sevmorgheo”, în septembrie 2012, AS-31 a fost adus în regiunea Polului Nord la bordul submarinului nuclear cu destinație specială BS-136 ”Orenburg”. Acolo, ”Losharik” a extras de la adâncimea de peste doi kilometri probe de carotaj, pe care Moscova le-a folosit ulterior ca dovadă că crestele Lomonosov și Mendeleev aparțin părții ruse a platformei continentale.

Suprafața totală a teritoriilor subacvatice considerate de Federația Rusă ca o continuare a propriului platou continental constituie 1,2 milioane de kilometri pătrați. Rezervele de hidrocarburi de sub platforma continentală extinsă sunt estimate la 5 miliarde de tone de combustibil convențional, sau 12% din rezervele mondiale de petrol. Consider, în perspectivă pentru AS-31 va rămâne de actualitate și protecția Traseului Mării Nordului. Submarinul cu destinație specială BS-64 „Podmoskovie” a fost observat pe 24 iulie la nord de Peninsula Kola. De lucru este suficient.

Publicațiile speciale Popular Mechanics, The National Interest și altele se concentrează excesiv pe capacitățile distructive ale dronei nucleare ”Poseidon”, deși misteriosul ”Loșarik” îi poate provoca la fel de multe probleme inamicului și lasă mai mult loc pentru imaginație. Dezvoltarea sistemelor de adâncime locuite și robotizate cu inteligență artificială pentru Forțele Navale continuă în Rusia.