„Aceasta încă nu este limita”: Ce se va întâmpla cu euro și dolarul

de Irina Krasikova

Euro a egalat dolarul - pentru prima dată în 20 de ani. S-a făcut simțită încetineala Băncii Centrale Europene care reacționează lent la inflația record. Reducerea livrărilor de resurse energetice rusești se va solda pentru UE cu o recesiune profundă și de durată, prognozează analiștii. Investitorii sunt extrem de sceptici. Mai mult, euro riscă să-și piardă statutul de monedă de rezervă.

La minimul din ultimii douăzeci de ani

Chiar și în anul de criză 2008, euro a fost de 1,6 ori mai scump decât dolarul. Acum este paritate.

Prea mult diferă politicile Sistemului Federal de Rezervă al SUA (FRS) și ale Băncii Centrale Europene (BCE), explică experții. Din cauza accelerării inflației, regulatorul american a majorat rata de baza de trei ori in acest an si a ajuns la 1,5-1,75 procente. În Europa însă acest indicator este în continuare negativ - minus 0,5. BCE nu se grăbește să înăsprească politica monetar-creditară, continuând să pompeze lichidități în economie. FRS, dimpotrivă, acționează agresiv, iar acest lucru pune multă presiune asupra euro.

Drept urmare, randamentul obligațiunilor de trezorerie americane este mai mare decât cele de datorie ale Lumii Vechi. "Economia SUA are rezultate mai bune decât majoritatea altor țări. În afară de aceasta, cererea pentru dolar ca activ de protecție este în creștere. Așa se întâmplă întotdeauna în cazul tensiunilor geopolitice - încetinirea PIB-ului global, risc sporit de criză energetică și alimentară”, spune Mark Goihman, economist principal al centru informativ-analitic TeleTrade.

Europa suferă cel mai mult din cauza lipsei resurselor energetice cauzată de embargoul asupra petrolului și gazelor rusești.

În iunie, inflația anuală în zona euro a depășit 8,5 la sută - un record în întreaga istorie a calculelor statistice. Contribuția principală au avut-o tarifele la energie - acestea au adăugat aproape 42%. Produsele alimentare - 8.9, mărfurile industriale - 4.3. Prețurile au crescut cel mai mult în Țările Baltice, care sunt deosebit de dependente de hidrocarburi.

Scumpirea combustibilului și a materiei prime agricole subminează economia regiunii. În afară de aceasta - refugiații, reducerea exporturilor către Rusia. „Căderea monedei euro s-a accelerat din cauza temerilor privind o recesiune iminentă în zona euro pe fondul crizei energetice. În plus, inacțiunea BCE a forțat jucătorii de pe piață să închidă pozițiile lungi”, comentează Vladislav Antonov, analist financiar la BitRiver.

Nu pariați împotriva zonei euro”, s-a adresat fostul președinte al BCE Jean-Claude Trichet către investitori. Ultima dată rata a fost majorată anume sub conducerea sa - în 2011.

Toarnă gaz pe foc sancțiunile și problemele de logistică, mai sensibile pentru Europa decât pentru SUA. Influențează și deficitul comercial record, provocat iarăși de creșterea cotațiilor la petrol și gaze.

Analiștii prevăd o slăbire în continuare a monedei europene în raport cu dolarul și consolidarea acestei perechi chiar sub paritate. În favoarea achiziției de euro – faptul că este ieftin. Împotriva – dificultatea de a investi. Cumpărarea de valută din țări neprietenoase comportă riscuri, avertizează experții. Greu de realizat, sunt posibile noi sancțiuni. În afară de aceasta, băncile impun comisioane pentru deservirea conturilor. Șocurile cu care se confruntă UE și politica monetară relaxată a BCE vor continua încă mult timp să pună presiune asupra economiei și monedei europene.

S-au dovedit a fi nepregătiți

Situația se va schimba atunci când ciclul de majorare a ratelor FRS se va încheia, iar BCE va trece la înăsprirea politicii monetar-creditare. Dar principalul este că prețurile la petrol și gaze trebuie să se stabilizeze.

Între timp, un megawatt/oră îi costă pe estonieni deja 400 de euro. Pe germanii - 300, pe francezii - aproape 800 la futures pentru octombrie - decembrie. În circumstanțele actuale extreme, europenii sunt nevoiți să renunțe la planurile ecologice. Se întorc la combustibilul „murdar”, inclusiv la cărbune.

De asemenea, lobby-ul energetic conștientizează treptat care este întreg prejudiciul cauzat de sancțiunile anti-rusești. De exemplu, președintele Camerei de Comerț a Austriei, Harald Marer, a calificat această politică drept „negândită și dăunătoare”. Potrivit lui, birocrații europeni au uitat să informeze populația cât va trebui să plătească pentru asta. Bate la buzunar în deosebi combustibilul albastru. În trei luni, contractele futures din august la bursa ICE au crescut cu 77,7 la sută. Motivul principal este reducerea livrărilor din Rusia. "Din cele cinci rute către Europa, în esență funcționează doar ”Nord Stream” și acela la o treime din capacitate. Prin segmentul polonez al conductei OPAL, Turkish Stream, GTS ucrainean sunt pompate cantități minime. Iar Yamal-Europa se află sub contra-sancțiuni rusești”, – spune Artiom Deev, șeful departamentului de analiză al AMarkets.

În afară de aceasta, Canada nu a returnat încă după reparație turbinele compresoare de gaz ale ”Nord Stream”. Drept urmare, capacitatea a scăzut cu 60 la sută. În plus, suspendarea profilactică planificată în a doua decadă a lunii iulie. Și totul a coincis cu pomparea în depozitele europene pentru perioada de toamnă-iarnă. Drept urmare, cotațiile au urcat iarăși brusc.

După apariția informațiilor că Canada a promis să întoarcă turbinele pe 8 iulie, iar lucrările planificate la ”Nord Stream” se vor încheia după data de 21, prețurile au scăzut ușor.

Totuși, combustibilul albastru este încă foarte scump. Importurile din Rusia au scăzut din cauza refuzului unor țări de a face achitările în ruble. „În astfel de condiții, europenii vor trebui să economisească energia, să caute furnizori alternativi și alți combustibili”, menționează Deev.

Speranțele Europei în GNL-ul american nu s-au justificat: nu sunt suficiente tancuri – ele sunt închiriate pentru multă vreme către alte destinații, în principal către Asia.

"Rezervoarele europene subterane de stocare a gazelor sunt umplute la mai puțin de 60 de procente. Regulamentul prevede 80 de procente până la 1 noiembrie. Va fi dificil să se realizeze acest lucru. Dacă nu se va reuși, combustibilul albastru în UE se va epuiza către luna februarie", avertizează expertul.

Analiștii se așteaptă la o creștere în continuare a prețului la gaze naturale în Europa și, ca urmare, la o creștere a tarifelor la utilități și a prețurilor la alimente.