Politică
Ultimele știri din politică, cele mai importante evenimente de la Președinție, Guvern și Parlament, partide politice, declarații ale politicienilor, știri pe surse, comentarii și analize

Ce spune Comisia Europeană despre statul de drept din România

© AP Photo / Yves LoggheDrapele UE în fața sediului Comisiei Europene
Drapele UE în fața sediului Comisiei Europene - Sputnik Moldova-România, 1920, 13.07.2022
Urmăriți-ne pe
Yandex newsTelegram
Comisia Europeană a publicat raportul privind statul de drept din România, remarcând ”progrese” în justiție, dar riscuri în privința presei, după ce aceeași Comisie a interzis Sputnik și RT
BUCUREȘTI, 13 iul - Sputnik. Raportul privind respectarea statului de drept în UE făcut public miercuri de Comisia Europeană face referire la progresele din domeniul justiției, dar și la chestiuni care trebuie îmbunătățite în continuare. Un punct în care s-au înregistrat regrese este cel al libertății presei, potrivit raportului care nu amintește însă de cenzura pe care a impus-o chiar Comisia Europeană împotriva Sputnik și RT.
„De la aderarea la UE în 2007, reformele românești în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției au fost urmărite de Comisie prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), ca un cadru important pentru progresul în aceste domenii. MCV continuă în paralel cu mecanismul privind statul de drept, din care România face parte integrantă - ca orice alt stat membru - până când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător”, se arată în raport.
Potrivit documentului, sistemul de justiție face obiectul unor reforme structurale menite să abordeze o serie de probleme de lungă durată, iar Guvernul a adoptat o nouă strategie judiciară și un plan de acțiune aferent pentru perioada 2022-2025 și implementează în prezent proiecte de îmbunătățire a digitalizării sistemului judiciar, astfel cum este prevăzut în Planul de redresare și reziliență al României.
Comisia mai observă că, deși Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost desființată, persistă unele preocupări legate de noul sistem de investigare și urmărire penală în sistemul judiciar. Normele privind sancțiunile disciplinare, precum și puterile extinse și lipsa de responsabilitate a inspectorului judiciar șef continuă să genereze preocupări în ceea ce privește independența justiției, care se așteaptă să fie abordate prin noile proiecte de legi privind justiția aflate în pregătire, arată Comisia.
Nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește deficitul de magistrați, dar eficiența în cauzele civile și comerciale rămâne stabilă, în timp ce în cazul instanțelor administrative scade considerabil, se mai spune în raport.
Comisia vorbește și de strategia anticorupție pentru perioada 2021-2025 care a fost adoptată, iar punerea în aplicare efectivă a acesteia se bazează pe sprijinul politic pentru punerea în aplicare a unor reforme legislative importante. Eficacitatea investigării și sancționării corupției s-a îmbunătățit în continuare, inclusiv prin avansarea cazurilor care erau în curs de soluționare de ani de zile. Direcția Națională Anticorupție a continuat să își îmbunătățească istoricul rezultatelor, dar rămân de rezolvat provocările operaționale, inclusiv dificultatea de a recruta procurori, menționează Comisia.
Raportul vorbește și de transparența în ceea ce privește finanțarea partidelor politice despre care spune că este limitată. Numirea președintelui Agenției Naționale de Integritate și noua platformă electronică obligatorie de declarare a activelor au permis agenției să lucreze mai eficient, continuă documentul cu observațiile.
România nu a transpus încă Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale, întârziind astfel modificările necesare pentru a îmbunătăți funcționarea și eficacitatea autorității de reglementare în domeniul mass-media. Sunt în curs de desfășurare reforme ale legii privind societățile publice de radiodifuziune și de radio, care vizează un proces de numire mai puțin politizat și o gestionare mai profesionalizată, face referire Comisia și la situația presei.
Transparența proprietății mass-media ar putea fi consolidată. Nu există suficientă transparență în ceea ce privește difuzarea de conținut plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale, iar accesul la informații al jurnaliștilor rămâne deficitar. Cazurile de amenințare, hărțuire și violență fizică împotriva jurnaliștilor sunt mai îngrijorătoare decât anul trecut, atrage atenția Comisia.
Modificările frecvente ale legislației, utilizarea regulată a ordonanțelor de urgență și practica limitată a consultărilor publice continuă să ridice motive de îngrijorare. Se depun eforturi pentru a îmbunătăți utilizarea evaluărilor de impact. Guvernul și-a asumat un angajament clar față de principiul primatului dreptului UE, dar persistă preocupări cu privire la contestarea acestui principiu de către Curtea Constituțională, atacă raportul independența CCR.
Starea de alertă legată de pandemia COVID-19 a fost ridicată, iar măsurile de urgență au fost analizate. Institutul pentru Drepturile Omului încearcă să obțină acreditarea ca instituție națională pentru drepturile omului. În timp ce societatea civilă se confruntă cu provocări generate de impactul restricțiilor legate de COVID-19 și de accesul limitat la finanțare, există planuri de simplificare a procedurilor de înregistrare pentru organizațiile neguvernamentale, mai spune Comisia.
Fluxul de știri
0