Prețurile cresc, nu sunt suficiente cereale? Ce se întâmplă pe piața grâului

ONU a publicat în raportul lunar din iunie o prognoză pentru 2022-2023 la producția și consumul de grâu. Situația pare foarte apocaliptică. Sputnik a clarificat cum decurg lucrurile legate securitatea alimentară în spațiul post-sovietic.

Analiză de Serghei Leskov, Sputnik

Grâu este, dar lumea este speriată cu sărăcia

„Reieșind din previziunile preliminare ale FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură) pentru sezonul 2022-2023, volumele globale de grâu nu vor fi suficiente pentru a satisface consumul așteptat”.

Există un subtext foarte specific în spatele acestui citat sec din Buletinul ONU. Nu există suficientă pâine pentru toată lumea. Unele țări din Africa, Asia, America Latină se confruntă cu o foamete reală din cauza penuriei de cereale și făină, a declarat Sarah Menker, CEO al companiei internaționale de analiză Gro Intelligence.

„Rezervele mondiale de grâu au rămas pentru 10 săptămâni, 400 de milioane de oameni sunt în zona riscurilor alimentare”, sunt termeni anunțați de Menker înainte de începerea unei posibile foamete globale la sfârșitul lunii mai, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU.

Formulările păreau a fi unele mai groaznice decât altele. Cu toate acestea, experții consideră că analiștii europeni și americani care fac previziuni nu sunt de acord cu multe și, după cum se spune, „denaturază faptele”. Se pare că exportatorii lumii au cereale în depozite, dar s-ar putea să nu fie întotdeauna livrate consumatorului.

Astfel, conform FAO, în sezonul agricol 2021/22, piața globală a grâului însumează 776,7 milioane de tone, (cu un consum de 771,1 milioane de tone)

În prognoza pentru 2022/23, deși acești indicatori sunt în scădere, nici deficit de grâu nu va fi: producția se va ridica la 770,8 milioane de tone, consumul - 768,6 milioane de tone.

Volumele comerțului global pentru aceste perioade sunt, de asemenea, aproximativ comparabile: 192,1 milioane de tone, respectiv 188,9 milioane de tone. „Există o diferență, dar nu este deloc critică, așa cum o prezintă politicienii europeni”, spune Elena Tiurina, directorul departamentului de analiză al Uniunii Ruse de Cereale.

„Fizic, grâul nu a dispărut nicăieri. Producția sa continuă în volume normale. Dar faptul că lanțurile logistice de livrare au fost rupte din cauza restricțiilor pandemice, iar acum din cauza sancțiunilor anti-ruse, este cert. Este imposibil să fie livrat astăzi grâu rusesc, de exemplu, în țările africane pe mare, multe porturi europene sunt închise pentru navele rusești”, a declarat Elena Tiurina pentru Sputnik.

Principalii furnizori – Rusia și Kazahstan

Între timp, Rusia, potrivit Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA), în 2021 s-a clasat din nou pe primul loc în producția (76 de milioane de tone) și export (32,9 milioane de tone) de grâu în lume. Dintre acestea, peste trei milioane de tone au fost vândute în țările vecine.

Cel mai mare importator de grâu rusesc este Kazahstanul. În 2021, Republica a achiziționat 1,2 milioane de tone de cereale din Federația Rusă.

„Nu avem dificultăți cu livrarea cerealelor și, în general, după cum știu, pe teritoriul altor foste republici ale URSS, nu există. Cu toții suntem vecini, avem granițe terestre, trenurile cu cereale ajung fără piedici la cumpărător”, a declarat Evghenii Karabanov, reprezentant al Uniunii Procesatorilor de cereale din Kazahstan, pentru Sputnik.

Kazahstanul este în sine un mare producător de grâu. Astfel, conform Uniunii Procesatorilor de Cereale din Republica Kazahstan, în 2021, Republica a produs 13,5 milioane de tone de grâu, acoperind astfel nu numai în mod fiabil piața internă cu o marfă strategică, ci și făcând comerț cu succes cu excedente de recoltă cu alte țări. Anul acesta, producătorii agricoli kazahi planifică să trimită 6,5 milioane de tone de grâu la export.

„Principalii cumpărători ai Rusiei sunt Uzbekistan, Kârgâzstan, Turkmenistan, Iran. Exporturile către aceste țări reprezintă până la 85% din grâul rusesc. Rusia vinde cereale premium către UE și Turcia. De exemplu, Italia cumpără anual până la 200.000 de tone de soiuri dure. Dar Turcia cumpără soiuri moi, din care măcină făină”, a spus Evghenii Karabanov.

În Georgia se dezvoltă o situație destul de ambiguă. Levan Silagava, directorul Asociaţiei Georgiene a Producătorilor de Grâu şi Făină, a declarat că „de câteva luni, importul de grâu în ţară şi-a pierdut sensul”. Potrivit acestuia, practic nu a mai rămas cereale în țară.

Silagava leagă acest lucru cu faptul că anul trecut Rusia a introdus taxe fluctuante la exporturile de grâu (cantitatea sa depinde de modificările costului cerealelor la bursa internațională). Cu toate acestea, Georgia a crescut de mai multe ori importul de făină rusească, care nu este deloc supusă taxării.

„Este o diferență foarte mare. De câteva luni, făina vine agresiv și înlocuiește grâul”, a subliniat Silagawa.

Totuși, acest lucru nu va afecta costul pâinii în Georgia, consideră ministrul Economiei și Dezvoltării Durabile, Levan Davitashvili.

„Există făină. Nu există probleme în ceea ce privește securitatea alimentară. Pentru noi, principalul lucru este disponibilitatea pâinii pentru populație, precum și prețurile cele mai accesibile”, a spus Davitashvili.

Prețul la pâine a crescut urmare a creșterii prețului la grâu

Dar cetățenii din Uzbekistan au simțit imediat o creștere bruscă a prețurilor cerealelor pe piața mondială. La mijlocul lunii mai, prețul grâului a actualizat recordurile și a depășit 400 USD pe tonă (în 2021 - 250 USD pe tonă) la bursele internaționale. După aceasta, prețul pâinii în Tașkent a crescut brusc. Prețurile au crescut imediat cu 75%, o „pâine socială” a urcat de la 1600 la 2800 de sum.

Potrivit lui Tulkin Mirzaev, șeful unui departament la Ministerul Finanțelor din Uzbekistan, creșterea prețurilor este o situație temporară care a apărut pe fondul crizei dintre Ucraina și Rusia și este asociată și cu costul ridicat al făinii importate.

„Cu toate acestea, Uzbekistanul are suficiente provizii de alimente. Ministerul Finanțelor intenționează să stabilizeze prețurile prin aducerea pe piață a încă 50 000 de tone de făină locală”, a declarat Mirzaev într-o conferință de presă.

O situație similară apare și în Tadjikistan. Aici, comparativ cu începutul anului 2022, prețul unei pâini a crescut cu aproximativ 50%. Au crescut și prețurile la turte, în medie de la 2 la 4 somoni. O altă tendință a fost observată de cumpărători: pentru a păstra costul anterior al produselor de panificație, vânzătorii au început să reducă greutatea mărfurilor, în medie cu un sfert.

Factorul Ucrainei

Ucraina, alături de Federația Rusă, mai este încă unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume. La începutul anului 2022, exporturile ruso-ucrainene reprezentau aproximativ 30% din întreaga piață mondială de grâu. Și după celebrele 20 de milioane de tone de grâu „blocate” în elevatoare și porturi maritime, politicienii occidentali au dat deja vina pe Rusia pentru „foametea mondială iminentă”.

Cu toate acestea, experții tind să nu exagereze importanța acestor volume pentru piața mondială. Mai mult decât atât, în Ucraina există deja mult mai puțin grâu, conform Uniunii Ruse de Cereale: o parte a fost transportată pe calea ferată, o parte cu vehicule auto către Europa, așa cum a sugerat Vasilii Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, „în contul plății pentru armamentul Occidental".

„Colegii noștri occidentali și ucrainenii înșiși încearcă să clasifice această situație drept o catastrofă universală, deși ponderea cerealelor ucrainene în cauză este mai mică de 1% din producția globală de grâu și alte cereale”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei. Lavrov, la întâlnirea cu omologul său turc Mevlut Cavusoglu la Ankara.

Desigur, ar fi nesăbuit să respingem volumele de grâu produse de Ucraina. Astfel, conform previziunilor Uniunii Ruse de Cereale, exporturile de grâu ucrainene în următorul sezon agricol vor scădea de la circa 22 de milioane de tone la 10 milioane de tone, ceea ce înseamnă că importatorii, inclusiv țările vecine (Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan), vor avea de compensat volumele pierdute prin alţi furnizori.

Cu toate acestea, zilele trecute, într-un interviu acordat unui canal de televiziune rus, președintele rus Vladimir Putin a spus că „anul viitor Rusia este pregătită să crească exporturile de grâu către piața mondială de la 37 de milioane la 50 de milioane de tone”. Și există motive pentru asta. Șeful Ministerului Agriculturii al Federației Ruse, Dmitri Patrușev, la Forumul Panrusesc de cereale, a spus că anul acesta recolta este de așteptat să fie aproape de un record (a fost stabilită în 2017, când au fost recoltate 86 de milioane de tone de grâu). Compania de analiză Sovecon a ridicat prognoza pentru recolta de grâu din Rusia în 2022 cu 1,2 milioane de tone, la 88,6 milioane de tone, pe fondul stării excelente a culturilor de iarnă și al unei creșteri a suprafeței grâului de primăvară.

Dar nu se știe dacă cumpărătorii vor primi acest grâu, întrucât nimeni nu intenționează să anuleze sancțiunile anti-rusești care au înghețat majoritatea transporturilor maritime.