Cresc nemulțumirile și în Balcani

Extinderea UE în Balcani rămâne improbabilă, dar Franța dorește să joace un rol de arbitru în regiune, în contextul în care frustrările regionale cresc.

BUCUREȘTI, 7 iun - Sputnik. În prezent, Uniunea Europeană are cinci ţări care sunt candidate oficial la UE: Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Albania şi Turcia. Candidaturile acestora trenează, uneori de decenii (cazul Turciei), dar Uniunea Europeană pare mai interesată acum de dosarul ucrainean, sau de cele moldovenesc și georgian, decât de găsirea unui răspuns final pentru complexul mozaic din Balcani.

În summitul din 23-24 iunie, Uniunea Europeană va trebui să decidă dacă acordă titlul de stat candidat Ucrainei, un dosar deosebit de complicat, ce ar putea pune în discuție chiar viitorul Uniunii Europene. Însă Balcanii rămân fără răspunsuri la doleanțele lor.

În miezul crizei pe care dorește să o medieze Parisul, se găsește mica republică din fosta Iugoslavie, Macedonia de Nord.

Bulgaria a decis din anul 2020 să folosească dreptul său de veto pentru a bloca aderarea fostei republici iugoslave a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană. Această mică republică fost iugoslavă încearcă să își construiască o identitate proprie, ”macedoneană”, în ciuda pretențiilor Bulgariei că locuitorii săi sunt, de fapt, bulgari, în ciuda opoziției Greciei, care consideră că orice este ”macedonean” ar fi de fapt grec, dar și în ciuda unei puternici minorități naționale albaneze.

Președintele francez, Emmanuel Macron, s-a declarat luni pregătit să primească la Paris, „când va veni momentul”, pe liderii Bulgariei și Macedoniei de Nord, pentru a media un acord bilateral ce ar putea să permită deschiderea negocierilor pentru aderarea micuței republici balcanice la UE.

Soluția propusă de Macron este o extindere a familiei europene, fără să se vorbească de o extindere propriu-zis a NATO, prin apariția unei ”comunități politice europene”, care să se bucure de o serie de parteneriate privilegiate cu Uniunea, fără să se bucure de statutul de membru deplin al UE. Propunerea sa nu s-a bucurat însă de susținerea partenerilor din UE.