Analize și opinii
Materiale de analiză și opinii

Avertisment dur: UE ori se reformează, ori se sparge

© Sputnik / Alexey Vitvitsky / Accesați arhiva multimediaОтражение флага Евросоюза в окне одного из зданий в Брюсселе.
Отражение флага Евросоюза в окне одного из зданий в Брюсселе. - Sputnik Moldova-România, 1920, 01.06.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu arată într-o analiză că UE a fost supusă pe neașteptate unei terapii de șoc, într-o perioadă extrem de nefavorabilă, și atunci ori se reformează, ori se sparge
BUCUREȘTI, 1 iun – Sputnik. Oare va fi capabilă UE să se reformeze din mers și, astfel, să reziste?, se întreabă Sorin Roșca Stănescu într-o analiză publicată pe Corect News.
SRS arată că tensiunile, chiar și până la pandemie, s-au acumulat atât din interior, cât și din exteriorul UE. În interior, statele Uniunii Europene, cele existente în această organizație economică, politică, vamală și financiară înaintea căderii Zidului Berlinului, s-au văzut confruntate cu statele primite ulterior, cele care făcuseră parte din lagărul socialist și respectiv din CAER care au venit în Uniunea Europeană cu mult entuziasm și cu speranța unui viitor mai bun, se arată în analiză.
Dar, de fapt, statele fondatoare au văzut o oportunitate în lărgirea aproape explozivă a UE și nu numai în sensul lărgirii pieței economice libere și a creșterii potențialului acesteia, ci și sau mai ales pentru că astfel ar fi putut beneficia de materii prime la prețuri spectaculos de mici, de un uriaș rezervor de forță de muncă ieftină, de piețe noi de desfacere semnificativ de mari și, nu mai puțin, de influență politică, mai arată SRS.
În analiză se observă că pentru Germania în special, motorul economic al UE, reunificarea și apoi primirea de noi membri, care indiscutabil au intrat cei mai mulți în sfera ei de influență, a însemnat crearea premiselor pentru a se debarasa de tutela Statelor Unite instituită după război.
Realitatea este că cele două categorii de state nou intrate în UE, unele din faimosul Grup de la Visegrad, celelalte admise ulterior, au beneficiat, cu sau fără ghilimele, de tratamente diferite.
”În linii mari însă, ele s-au simțit călcate în picioare, umilite, restricționate și exploatate de statele din nucleul dur, ai căror reprezentanți vorbeau de dimineața până seara despre coeziune, dar în practică semnalizau lipsa de coeziune. Iar această situație a generat forme diferite de rezistență – nu prea a fost cazul României – și tentative din ce în ce mai insistente de a-și recupera suveranitatea și de a acționa din ce în ce mai mult în interes național, atunci când interesul național venea în coliziune cu interesul comunitar, care se identifica cu cel al statelor din nucleul dur”, se arată în analiză cu privire la nemulțumirea noilor admise în UE.
După Brexit, au venit valurile succesive de pandemie, care au dat peste cap, prin costurile lor exorbitante, costuri normale sau artificiale, economiile tuturor statelor europene.
Pe acest fond, arată SRS, rolul Comisiei Europene, întotdeauna secondată de Parlamentul European – secondată și nu controlată, din nefericire – a crescut exponențial.
Comisia a reușit să impună statelor nu numai seturi de restricții, unele raționale, altele iraționale, ci și costuri legate de achiziționarea instrumentelor medicale, în vederea combaterii coronavirusului.
”Cel mai spectaculos și în același timp cel mai scandalos episod a fost consumat atunci când, peste capul statelor, doamna Ursula von der Leyen, șeful Comisiei Europene, a încheiat un contract secret vizând achiziționarea unei cantități uriașe de vaccinuri, într-un număr disproporționat de mare față de nevoile populației europene”, amintește SRS.
De aici, un mare scandal, de natură să blocheze alte două demersuri asemănătoare, unul legat de achiziționarea, în numele statelor, de petrol, gaze și curent electric, cel de-al doilea vizând aplicarea unui nou set de sancțiuni împotriva Federației Ruse.
SRS observă că, dacă, în ceea ce privește pandemia, între statele europene a existat o oarecare solidaritate, în materie de răspunsuri prin sancțiuni adresate Moscovei, solidaritatea este din ce în ce mai mult pusă sub semnul întrebării.
”O serie de state pun pe primul plan necesitatea vitală de a consuma în continuare petrol și gaz rusesc, alte state sunt de acord să-și sacrifice interesele pe altarul cauzei ucrainene și să utilizeze soluții alternative și, în fine, o a treia categorie de state, mai ales cele de pe flancul sud-estic, sunt decise să meargă cu sacrificiul până în pânzele albe. Din nou, deci, interesele divergente riscă să acționeze cu o forță mai mare, de natură să copleșească interesele comune”, arată analiza cum s-a divizat UE în privința sancțiunilor.
Dar și această situație se adaugă celorlalte crize și se creează un context periculos, mai spune SRS, astfel că UE a intrat pe o turnantă la capătul căreia fie se desface în bucăți, fie se reformează și devine mai puternică decât oricând.
Portul Burgas, Bulgaria - Sputnik Moldova-România, 1920, 01.06.2022
Internaţional
Bulgaria a luat fața României și și-a impus interesele în UE
Fluxul de știri
0