Portul Constanța devine de importanță strategică internațională, dar cu pierderi

Prezent la o reuniune ONU pe tema securității alimentare globale, ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, a susținut ”importanța strategică” a portului Constanța pentru facilitarea transportului de cereale și alte alimente din Ucraina spre restul lumii.

BUCUREȘTI, 19 mai - Sputnik. Bogdan Aurescu a vorbit și despre problemele de securitate ridicate în Marea Neagră de minele în derivă, care fac ca gradul de periculozitate al navigației în această mare să fie unul crescut.

Problema porturilor românești la Marea Neagră are și o dimensiune economică internă. În acest moment, portul Constanța este blocat pentru producătorii interni și economia internă, fiind pus practic gratuit la dispoziția părții ucrainene, cu consecințe economice negative pentru România, atrage atenția opoziția AUR de la București.

De aceea, în opinia României, este nevoie de ”o operațiune coerentă și solidă, care să implice apărarea de mine în derivă și neutralizarea acestora”, precum și pentru constituirea de ”coridoare albastre”, zone sigure de navigație, care să permită fluidizarea transportului de cereale.

O astfel de cooperare ar fi imposibilă fără participarea Federației Ruse. De altfel, întreaga reuniune a stat sub semnul găsirii unor formule pentru atenuarea previzibilei crize alimentare.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres a atras atenția că alimentele și îngrășămintele rusești trebuie să aibă acces deplin și nerestricționat pe piețele mondiale, o invitație la moderație pentru puterile occidentale care au provocat criza prin valul de sancțiuni impus Moscovei.

De asemenea, Guterres negociază cu Rusia, Ucraina, SUA, UE și Turcia, colaborarea în strategia de deminare a Mării Negre și asigurare a fluxului de cereale dinspre Rusia și Ucraina spre restul lumii.

România s-a alăturat declarației adoptate în cadrul reuniunii ministeriale cu privire la securitatea alimentară globală, ce prevede o serie de măsuri concrete: contribuții financiare umanitare, donații, menținerea piețelor deschise și evitarea de restricții, sporirea producției de îngrășăminte, măsuri pentru agricultură durabilă, reziliente (acest cuvânt la modă în limba de lemn internațională actuală), favorizarea agriculturii inovative și transparență în domeniul agricol și alimentar.