Rusia
Despre Rusia, declarațiile lui Vladimir Putin, Serghei Lavrov, relațiile Rusiei cu alte state, cu SUA, UE, NATO, România, Moldova, armament, conflicte, relații bilaterale, economice, livrări de gaz

Rusia acuză Lituania de extremism

© Пресс-служба МИД РФ / Trecere la banca de fotografiiБрифинг официального представителя МИД России М. Захаровой
Брифинг официального представителя МИД России М. Захаровой - Sputnik Moldova-România, 1920, 11.05.2022
Urmăriți-ne pe
Yandex newsTelegram
Rezoluția din Parlamentul Lituaniei care cataloghează Rusia drept o „susținătoare a terorismului” reprezintă o „provocare, extremism și ipocrizie politică”, a declarat purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe.
BUCUREŞTI, 11 mai – Sputnik. La începutul acestei săptămâni, parlamentarii Lituaniei au adoptat în unanimitate o rezoluție care afirmă că „Federația Rusă, ale cărei forțe militare bombardează în mod deliberat și sistematic ținte civile, este un stat care susține și practică terorismul.”
De la începutul conflictului la sfârșitul lunii februarie, Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc că bombardează zonele rezidențiale. Kievul neagă că ţinteşte civili, iar Moscova a spus în repetate rânduri că vizează doar ținte militare.
În cadrul emisiunii de la Radio Sputnik de miercuri, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că nici una dintre cele trei țări baltice si dintre membrele NATO nu și-a exprimat „nici îngrijorarea, nici nu a condamnat și nici nu şi-a exprimat măcar consternarea” cu privire la acțiunile alianței în Afganistan, Irak și fosta Iugoslavie, acţiuni care au dus la „sute de mii de victime în rândul populației civile” și la „apariția de conflicte în zone în care nici măcar nu existau la nivel de intenţie”.
Vladimir Putin - Sputnik Moldova-România, 1920, 09.05.2022
Rusia
Țările NATO nu au vrut să audă Rusia, a spus Putin
Din această cauză, susține Zaharova, nu există niciun motiv să credem că rezoluția Parlamentului lituanian are vreo legătură cu pacifismul sau cu orice dorință „de a rezolva situația extrem de dificilă din Ucraina”.
„Acest lucru trebuie abordat exact ca un element de provocare, extremism și ipocrizie politică”, a declarat portătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, care a adăugat că, dacă Lituania este cu adevărat „îngrijorată de soarta Ucrainei și de propriul continent european”, nu ar fi trebuit să se angajeze în „activități provocatoare” în ultimii opt ani, ci să fie preocupate de soarta locuitorilor din Donbas și să îndemne Kievul să respecte acordurile de la Minsk.
Dacă Lituania este într-adevăr preocupată acum de situaţia din Ucraina, ar trebui să solicite o încetare a focului, să se opună furnizării de arme Kievului și să ofere servicii intermediare, a mai spus Zaharova. „În schimb, ei fac exact contrariul”, a subliniat ea, potrivit RT.
Rusia a atacat statul vecin în urma eșecului Ucrainei de a implementa condițiile acordurilor de la Minsk, semnat pentru prima dată în 2014, și în urma recunoașterii ulterioare din partea Moscovei a republicilor din Donbas Donețk și Lugansk. Protocoalele intermediate de Germania şi Franţa au fost concepute pentru a oferi regiunilor separatiste statut special în cadrul statului ucrainean.
De atunci, Kremlinul a cerut ca Ucraina să se declare oficial o țară neutră care nu se va alătura niciodată blocului militar al NATO, condus de SUA. Kievul insistă că ofensiva Rusiei a fost complet neprovocată și a negat acuzaţiile că intenţiona să preia cu forţa puterea asupra celor două republici.
Fluxul de știri
0