Un sondaj dezvăluie poziția austriecilor cu privire la aderarea la NATO

Marea majoritate a austriecilor se opun ideii de a face parte din blocul militar NATO, condus de SUA, a dezvăluit un sondaj realizat de Institutul pentru sondaje din Viena.

BUCUREŞTI, 7 mai – Sputnik. Într-un sondaj realizat, la începutul acestei luni, de Institutul pentru sondaje de opinie din Viena și Data Analysis și comandat de Agenția de presă din Austria, 75% dintre respondenți au răspuns negativ când au fost întrebați dacă țara lor ar trebui să se alăture NATO, doar 14% fiind în favoarea lui acestui scenariu, potrivit RT.

Dintre cei 1.000 de austrieci chestionați, 52% au declarat că ei consideră că neutralitatea Vienei oferă o protecție suficientă împotriva amenințărilor externe, în timp ce 40% nu au împărtășit această părere. Până la 83% dintre respondenți au fost în favoarea unei coordonări mai strânse a politicii de securitate și apărare între statelor membre ale UE.

La întrebarea dacă Ucraina ar trebui să fie lăsată să intre în Uniunea Europeană, 46% au declarat că se opun aderării Kievului, iar 38% că o vor susține.

În 1955, în urma retragerii forțelor aliate din Austria, ţara s-a proclamat permanent neutră. Deşi împărtășea granița cu mai multe state membre ale NATO, Austria a refuzat să se alăture alianței militare în timpul Războiul Rece și în anii care au urmat.

Alte două ţări europene care până de curând au afirmat că sunt neutre - Suedia și Finlanda - au anunțat recent planurile de a se alătura NATO, în contextul atacului lansat de Rusia asupra Ucrainei. Conform mai multor sondaje, opinia publică privind aderarea la Alianță a suferit o schimbare profundă în ambele țări nordice de la sfârșitul lunii februarie, majoritatea finlandezilor și suedezilor fiind acum în favoarea apartenenței.

Un alt stat important din Europa de Vest care se află în afara blocului militar este Irlanda.

La sfârșitul lunii aprilie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că, dacă Stockholm și Helsinki vor decide să se alăture alianței, „vor fi primiţi cu căldură și mă aștept ca acest proces să decurgă rapid”. Șeful NATO nu a oferit un interval de timp precis, dar a oferit un anumit grad de protecție ambelor ţări în timpul procesului de aderare, în cazul în care Rusia ar încerca să le intimideze.

Unele canale media au relatat, la începutul acestei luni, că Finlanda ar putea depune cererea imediat după 12 mai.

Rusia a avertizat Finlanda și Suedia că va fi nevoită să ia contramăsuri dacă cele două ţări vor deveni membre NATO.

La mijlocul lunii aprilie, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a avertizat Stockholm și Helsinki că aderarea la blocul militar ar însemna „renunţarea de facto la o parte a suveranității în luarea deciziilor privind apărarea și, de asemenea, privind politica externă”. Oficialul rus a cerut celor două ţări să ia în considerare „consecințele unei astfel de mişcări asupra relațiilor noastre bilaterale și a arhitecturii securităţii europene, care se află în prezent într-o criză.”

De asemenea, Dmitri Medvedev, fost președinte și prim-ministru rus, care este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării, a mers şi mai departe, sugerând că Moscova își va desfășura armele nucleare în regiunea baltică în cazul în care Finlanda și Suedia se vor alătura NATO.