Liderii NATO ignoră riscurile unui război nuclear

Blocul militar condus de SUA nu ia în serios amenințarea unui conflict nuclear, a declarat ambasadorul Moscovei în SUA.

BUCUREŞTI, 7 mai – Sputnik.Ambasadorul Rusiei în SUA a avertizat că puterile NATO nu tratează cu seriozitatea cuvenită riscul de război nuclear, susținând că Occidentul, și nu Moscova, determină un nivel de tensiune care aminteşte de criza rachetelor cubaneze din 1962.

Într-un interviu pentru Newsweek acordat joi, ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, a criticat oficialii occidentali pentru „înţelegerea flagrant greşită” a doctrinei nucleare a Moscovei și pentru aparenta lipsă de îngrijorare cu privire la potențialul unui schimb termonuclear care ar putea duce la sfârşitul civilizației.

„În mod clar, generația actuală de politicieni NATO nu iau în considerare în mod serios amenințarea nucleară”, a spus Antonov, adăugând că, deoarece liderii din blocul militar continuă să interpreteze greşit riscul de război nuclear, oficialii ruși „nu şi-au oprit niciodată eforturile de a ajunge la acorduri care să garanteze că nu va fi declanşată o confruntare catastrofală.”

„Țara noastră este cea care, în ultimii ani, a propus în mod persistent colegilor americani să afirmăm că nu pot exista câștigători într-un război nuclear, astfel că nu trebuie să aibă loc niciodată”, a declarat Antonov, citat de RT.

Antonov s-a referit apoi la politica nucleară a Rusiei, care afirmă că astfel de arme pot fi desfăşurate doar „ca răspuns la utilizarea de WMD [arme de distrugere în masă] împotriva Rusiei și aliaților săi sau în caz de agresiune împotriva țării noastre, când existența statului este pusă în pericol.”

Tensiunile dintre Washington și Moscova au crescut constant în ultimii ani. Sub administrația Trump, Washingtonul a anulat Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune (INF), un pact esenţial de control al armelor semnat în urma Războiului Rece, pact care a pus limite serioase asupra armelor nucleare americane și sovietice și a eliminat o întreagă categorie de bombe. Pe lângă interdicția totală a rachetelor cu rază medie, acordul a restricționat, de asemenea, numărul de focoase pe care fiecare parte le poate desfăşura la un moment dat și a creat protocoale de inspecție cuprinzătoare.

De asemenea, Trump aproape că anulase noul acord START, unul dintre ultimele acorduri de control al armelor, care restricționează cele mai mari două arsenale nucleare din lume, însă succesorul său a reușit să salveze tratatul în coordonare cu Putin.

În timpul președintelui George W. Bush, la începutul anilor 2000, Washingtonul s-a retras din Tratatul privind rachetele anti-balistice (ABM), o altă măsură care urmărea să reducă riscul unui schimb nuclear, punând limite asupra sistemelor de apărare bazate pe aceste rachete. Deși astfel de arme sunt în mod evident destinate scopurilor defensive, superioritatea ABM obținută de o parte ar putea crește riscul unui atac nuclear, deoarece liderii ar putea deveni convinși că sistemele lor vor evita „distrugerea reciproc asigurată” și vor permite o victorie unilaterală.