Șeful unui stat din UE, adăugat pe „lista duşmanilor” Ucrainei

Prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a fost adăugat în baza de date online pe care activiștii pro-Kiev o folosesc pentru a crea liste negre cu persoanele pe care le consideră dușmani ai Ucrainei.

BUCUREŞTI, 3 mai – Sputnik. Site-ul Myrotvorets a fost creat în 2014 ca o bază de date publică, în care sunt incluşi „teroriștii pro-ruşi, separatiștii, mercenarii, criminalii de război și ucigașii”. Conține link-uri către conturi de socializare și informații personale, cum sunt adresele de domiciliu, numerele de telefoan și adresele de e-mail.

Orban este listat ca fiind „complice al criminalilor de război ruşi” și un „propagandist anti-Ucraina”. Site-ul menţionează că premierul ungar a refuzat să sprijine un embargo asupra petrolului și gazelor rusești, printre altele. De asemenea, el a făcut notă discordantă în UE, refuzând să trimită arme în Ucraina sau să permită tranzitul armelor străine către Ucraina pe teritoriul Ungariei.

Orban, care a fost reales luna trecută, și-a construit campania pe baza promisiunilor de a-și menține țara în afara conflictului Rusia-Ukraina și, într-un discurs după victorie, l-a numit pe președintele ucrainean Vladimir Zelenski ca fiind unul dintre „adversarii săi”.

Zelenski s-a referit la Ungaria în timpul unei discuţii video cu Consiliul European, în martie. „Trebuie să decideți de care parte sunteţi ... ascultați, Viktor, știți ce se întâmplă în Mariupol?”, a întrebat Zelenski.

Proiectul Myrotvorets a devenit cunoscut în 2015, când scriitorul și istoricul Oles Bizina și politicianul Oleg Kalaşnikov au fost asasinați în Ucraina după ce profilurile lor au apărut pe site.

În 2016, oficiali și grupuri de jurnalist din UE au condamnat site-ul Myrotvorets pentru că au scurs date de la peste 4.000 de jurnalişti, care au fost acuzaţi că „colaborează cu teroriștii” fiindcă au transmis relatări din estul Ucrainei.

De-a lungul anilor, site-ul a pus pe lista neagră mai mulți europeni, inclusiv pe fostul cancelar german Gerhard Schroeder și pe diplomatul german Wolfgang Ischinger, potrivit RT.

Rusia a atacat statul vecin la sfârșitul lunii februarie, în urma eșecului Ucrainei de a respecta termenii acordurilor de la Minsk, semnat pentru prima dată în 2014, și în urma recunoaşterii de către Moscova a republicilor din Donbass Donețk și Lugansk. Protocolul de la Minsk, intermediat de Germania și Franţa, a fost conceput pentru a oferi regiunilor separatiste statut special în statul ucrainean.

De atunci, Kremlinul a cerut Ucrainei să se declare oficial țară neutră, care nu se va alătura niciodată blocului militar al NATO, condus de SUA. Kievul insistă că ofensiva rusească a fost complet neprovocată și a negat acuzaţiile că intenționa să preia controlul asupra celor două republici cu forța.