O excursie la Kiev și consecințele sale

O delegație românească, alcătuită din președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, au vizitat Kievul și au avut oportunități fotografice cu oficiali ucraineni și clădiri bombardate.

BUCUREȘTI, 27 apr - Sputnik. După ce Parlamentul României a fost inclus în turneul video al președintelui Zelenski, vizita oficială la Kiev, cu chipuri sobre și îngrijorate și promisiuni solemne, era tot ce mai lipsea oficialilor români pentru a fi ca ”lumea bună” a politicii euro-atlantice. Marele absent: Florin Cîțu, inițiatorul acestei excursii oficiale.

Însă această vizită trebuia să atingă și o temă foarte delicată, având în vedere faptul că majoritatea categorică a românilor sunt împotriva implicării României în criza din Ucraina. Este vorba de susținerea cu tehnică militară, armament și muniție pe care statele NATO o acordă, uneori sfidător, pe față, alteori în secret, Ucrainei.

Autoritățile românești au refuzat să prezinte oficial acest aspect important al vizitei lor. Însă informația a ”scăpat” pe surse ucrainene.Potrivit agenției de presă ukrinform.net, care a preluat comunicatul de presă al președintelui Zelenski, acesta ar fi ținut să mulțumească în mod special României pentru ”asistența pe care o oferă forțelor armate ale Ucrainei”.

Deci, cu alte cuvinte, România oferă asistență militară Ucrainei, autoritățile românești mințind și punând în grav pericol, autoritățile românești. Asta dacă nu cumva președintele Zelenski ar fi mințit în discursul său, ceea ce e mai puțin probabil.

Vizita a căpătat astfel o altă greutate politică, șeful executivului român, deși inferior în ierarhia oficială a statului, având autoritatea de a discuta cu oficialitățile ucrainene și chestiuni concrete.

Pe agenda întâlnirilor s-a mai aflat subiectul sensibil al situației comunității românești din Ucraina, care asemenea celorlalte minorități naționale din statul vecin, este privată de drepturi și libertăți fundamentale și este supusă unor presiuni din partea politicilor naționaliste ale Kievului.

Niciunul din oficialii români nu a încercat însă să discute serios problema, condiționând susținerea României, dar și parcursul european al Ucrainei de respectarea drepturilor și libertăților minorităților naționale și religioase.

Subiectul a fost, deducem din comunicatele făcute ulterior, mai degrabă sugerat timid, decât asumat direct și cu fermitate de către partea românească.

O altă temă a fost cea a susținerii României pentru Ucraina în acest moment. Citind comunicatele făcute de participanți, vedem că aceștia au condamnat încă o dată operațiunea militară specială rusească din Ucraina, fără să menționeze cauzele sale, și au dat asigurări că România susține integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei.

Un alt subiect a fost cel al grijii particulare pentru refugiații din Ucraina, care în România se bucură de o protecție specială, fiind discriminați pozitiv în detrimentul cetățenilor români obișnuiți, prin oferirea de gratuități și prioritizări în primirea de servicii publice.

De asemenea, România a oferit acces navelor și mărfurilor ucrainene în porturile Galați și Constanța, arătându-și disponibilitatea pentru o implicare economică majoră în reconstrucția Ucrainei.

Concluzia acestei vizite este aceea că România tinde să se implice tot mai mult în criza din Ucraina, cu consecințe imprevizibile și grave asupra securității românilor.