EDITORIALIST
Editoriale și analize de actualitate, pe subiecte fierbinți ce țin de politică, economie, societate, relații internaționale, conflicte, securitate, SUA, UE, NATO, Rusia, China, România

Rusofobia ucide. La ce va duce blocada Rusiei

© Sputnik / Владимир Астапкович / Accesați arhiva multimediaDrapele ale Rusiei
Drapele ale Rusiei - Sputnik Moldova-România, 1920, 15.04.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
La război ca la război, dar din moment ce este imposibil de a învinge Rusia pe câmpul de luptă, există o singură modalitate de a obține înfrângerea acesteia.
Strangulare economică din exterior cu o astfel de forță, încât să ducă la prăbușirea economiei, incertitudine și schimbarea puterii, adică capitulare. Occidentul nu mai ascunde că pariază pe asta, dar și noi spunem lucrurilor pe nume. Nu este vorba despre sancțiuni menite să stopeze luptele din Ucraina: avem de-a face cu un curs de zdrobire a Rusiei ca atare. Și de aceea numim măsurile luate împotriva noastră așa cum ar trebui să fie – blocada, care vizează înfrângerea Rusiei.
În intervenția sa de la Consiliul Federației de miercuri, prim-viceprim-ministrul Andrei Belousov a declarat:
"Scopul oponenților noștri geopolitici este de a izola Rusia cât mai mult posibil de economia mondială. De fapt, să o scoată din legăturile economice mondiale. Lansând astfel procesele de degradare și dezintegrare a sistemului nostru economic. De fapt, s-a încercat organizarea unei blocade globale a Rusiei, constând schematic din patru inele”.
Belousov a caracterizat aceste patru inele - financiar, comercial, de transport și umanitar – ca mijloace de sufocare:
„Să fie blocat accesul la piețele financiare și întrerupte reglementările financiare, să scoată în afara legii băncile rusești cu importanță sistemică, să fie întrerupte relațiile comerciale externe, să fie slăbit la maxim potențialul de export, Rusia să fie tăiată de la sursele de import de bunuri și servicii esențiale, să fie blocate cele mai importante comunicații de transport, rupe contactele dintre oameni, restrânse complet comunicarea în sfera științifică, culturală și educațională.”
Totul este așa, dar Occidentul nu ține cont de principalul lucru. Faptul că lumea s-a schimbat și nu mai este controlată de globaliştii anglo-saxoni.
„Este imposibil să fie creat complet un astfel de blocaj – să fie izolată Rusia, a șasea economie a lumii, de sistemul economic global”, a spus prim-viceprim-ministrul, adăugând că evenimentele din ultima lună și jumătate denotă clar acest lucru.
Într-adevăr, așa cum a spus Vladimir Putin marți, „blitzkrieg-ul pe care s-au bazat inamicii noștri, desigur, nu s-a produs”, economia a supraviețuit:

„Lumea de astăzi este mai complicată decât era în timpul Războiului Rece, când erau două blocuri și totul era acoperit de listele "CoCom" (care interziceau exportul spre lagărul socialist a producției și tehnologiilor înalte). Lumea este mai complicată astăzi, iar în această lume complexă o singură țară nu va putea menține dominația sa completă. <…> Toate ușile și toate ferestrele, nimeni nu le va putea trânti.<…> În lumea modernă, este, în general, imposibil să fie cineva izolat dur și este cu siguranță imposibil pentru o țară atât de imensă ca Rusia. Prin urmare, vom lucra cu acei parteneri ai noștri care doresc să interacționeze”.

O blocada ca atare are sens doar dacă aceasta este cât mai complxă posibil, decupând țara de majoritatea partenerilor săi comerciali. În istoria recentă, Irakul a fost blocat cel mai sever în anii '90, fiindu-i impuse chiar sancțiunile ONU, adică cele globale. La fel s-a procedat și în ultimii ani cu Coreea de Nord, dar în ambele cazuri țările au găsit lacune în sancțiuni. Irakul, deși a pierdut mult în nivelul său de trai, nu s-a prăbușit, nici măcar nu a existat o schimbare de putere acolo - aceasta a necesitat o intervenție americană complet ilegală în 2003. Coreea de Nord este de multă vreme o țară închisă și aproape complet autosuficientă (deși la un nivel foarte modest), dar în ultimii ani a fost susținută în secret și mai puțin secret de China.
În cazul Rusiei, nu vorbim de sancțiuni globale, ci de sancțiuni occidentale, și chiar din partea lor, nu totale. Da, Occidentul a blocat două treimi din activele valutare ale Rusiei, dar Europa nu poate renunța la livrările de resurse energetice din Rusia. Adică, maximul de care este capabil un Occident unit este să încerce să decupeze Rusia de la tehnologiile înalte (interzicând exportul acestora) și să complice comerțul exterior cu restul lumii, amenințând companiile de transport și asigurătorii lor cu sancțiuni. Toate celelalte – declarații deșarte.
Ursula von der Leyen, Josep Borrel - Sputnik Moldova-România, 1920, 07.04.2022
EDITORIALIST
Europa aplică o lovitură dublă Rusiei. Care va fi răspunsul?
Refuzul de a cumpăra petrol rusesc, cărbune și posibil gaz va duce la situația când alte țări le vor cumpăra și același lucru se va întâmpla cu restul exporturilor Rusiei cele mai importante. Da, acest lucru va atrage unele pierderi temporare ale veniturilor bugetare (compensate parțial de creșterea prețurilor la energie), dar cu siguranță nu va opri dezvoltarea țării.
O încercare de a convinge restul lumii să se alăture blocadei Rusiei s-a încheiat cu nimic, toată lumea s-a putut convinge deja de asta într-o lună și jumătate. Mai mult, cu cât Occidentul încearcă mai mult să mențină această blocadă, cu atât va fi mai greu să o facă, chiar și pentru cei care au fost nevoiți să se ia parte la asta.
În acest sens, votul recent de la Adunarea Generală a ONU privind excluderea Federației Ruse din Consiliul pentru Drepturile Omului a fost foarte indicativ. A avut loc pe 7 aprilie, drept urmare, activitatea Rusiei în CDO a fost suspendată, iar în aceeași zi Rusia însăși a anunțat încetarea anticipată a împuternicirilor sale. Dar altceva este important aici: cum și cine a votat. Mai ales în comparație cu rezoluția antirusească „Agresiunea împotriva Ucrainei” adoptată de aceeași Adunare Generală cu o lună mai devreme, pe 2 martie. Iar în ajunul zilei de 2 martie, și în ajunul zilei de 7 aprilie, Occidentul a sucit brațele țărilor lumii a treia (și nu numai lor: au făcut presiuni puternice asupra aceleiași Serbii, după cum a spus mai târziu președintele ei Vucic).
Prima rezoluție, din 2 martie, a fost în cele din urmă adoptată cu voturile a 141 de țări, în timp ce doar cinci au votat împotrivă, inclusiv Rusia. 35 s-au abținut și 12 au fost absente. Adică, un total de 51 de țări au dat dovadă de independență și au fost capabile să reziste presiunii Occidentului. Desigur, printre ele se numără țări cheie precum China și India, dar încă o minoritate clară. Deși trebuie înțeles că nu toate cele 141 de țări care au votat pentru condamnarea Rusiei sunt pregătite să se alăture sancțiunilor împotriva noastră, este suficient să numim Turcia, Mexic, Brazilia și Argentina, ca să nu mai vorbim de Serbia forțată să susțină rezoluția. Dar totuși, cifrele generale nu au fost în mod clar în favoarea noastră.
Dar ce sa întâmplat pe 7 aprilie: 93 de țări au votat în favoarea suspendării participării Rusiei la CDO, 24 au votat împotrivă și 58 s-au abținut (sau nu au participat). Adică, situația se schimbă treptat și nu din contul țărilor mici sau nesemnificative. Împreună cu Rusia au votat nu doar unele foste republici sovietice, ci și, de exemplu, Iran, Algeria, Etiopia, Vietnam, Bolivia, Congo. Și China, care de data aceasta nu s-a abținut. Și mai interesantă este lista celor care s-au abținut (care în această situație sunt percepute în mod clar ca refuzând să sprijine Occidentul) - acestea sunt țările cheie ale Americii Latine (Brazilia și Mexic), India și, cel mai important, aproape întreaga lume islamă (Egipt, Arabia Saudită, Pakistan, Indonezia, Malaezia, Qatar și multe altele). Cu alte cuvinte, deși echilibrul formal nu este în favoarea Rusiei: 93 împotriva la 82 (inclusiv abțineri). Dar dacă ne uităm la ponderea țărilor, devine clar că de partea blocului occidental sunt în principal statele mici din Africa și America Latină și aproape toată Oceania. Și aproape că nu există țări din Asia, iar aceeași Turcia, care a votat împotriva Rusiei, nu va participa la nicio blocadă.
Adică, lumea se schimbă chiar sub ochii noștri, iar anglo-saxonii continuă să creadă că au șansa de a izola Rusia. Și asta în ciuda faptului că sancțiunile deja adoptate (în special înghețarea activelor noastre) au cauzat pagube grave și ireparabile Occidentului însuși, subminând în cele din urmă încrederea în monedele occidentale ca mijloc de acumulare și decontare. Da, procesul de renunțare la ele nu va fi rapid, dar acum este absolut obligatoriu pentru toate puterile și asociațiile regionale non-occidentale.
Bucea, Ucraina - Sputnik Moldova-România, 1920, 05.04.2022
EDITORIALIST
Bucea și răul concentrat: ultimul argument împotriva rușilor
Apropo, deja odată au încercat să blocheze Rusia, a fost cu puțin mai mult de un secol în urmă, în octombrie 1919. Atunci Antanta a introdus o blocadă completă a Rusiei sovietice, ale cărei autorități nu erau recunoscute de niciun stat occidental (și aproape că nu existau altele non-occidentale, cu excepția țărilor din America Latină și China, și Japonia, care se aflau pe orbita SUA). Acea blocadă a fost concepută ca fiind totală, iar situația din Rusia a fost cea mai grea, pentru că era război civil, bolșevicii nu controlau cea mai mare parte a țării. Și ce, a funcționat? Nu, bolșevicii au învins atunci trupele lui Ludenici și Denikin care amenințau capitala, iar în Europa oamenii au fost nemulțumiți de creșterea prețurilor din cauza încetării livrărilor din Rusia și a șomajului din cauza reducerii exporturilor, iar Germania nu a aderat la blocadă. Așa că după trei luni a fost recunoscută ca nefuncțională, iar un an mai târziu a fost încheiat un acord comercial cu Anglia. Și câțiva ani mai târziu, comerțul cu Occidentul era deja în plină desfășurare, ce-i drept, atunci el putea să ne dicteze condițiile acestuia.
Dacă Rusia a rezistat atunci, cu atât mai mult va rezista și acum, pentru că atât poziția țării, cât și situația din lume sunt fundamental diferite de cele care erau acum o sută de ani. Și nu doar că va rezista: cu cât Occidentul persistă mai mult în încercările sale de a „strangula Rusia”, cu atât va provoca mai multe daune propriilor sale poziții în lume. Totodată, Occidentul nu va putea juca mult timp – adică să țină blocada (chiar și trunchiată, doar dinspre vest) câțiva ani, nici geopolitic, nici economic. Problemele interne, împreună cu alinierea globală în schimbare rapidă (și departe de a fi în favoarea lui), nu le oferă atlantiştilor timp de pierdut.
Experiența istorică a încercărilor anterioare de a „sufoca Rusia” nu îi învață nimic, mai ales atunci când elevul nu vrea să vadă lumea din jurul său așa cum este. Și da, rusofobia în cele din urmă ucide - și din punct de vedere economic.
Fluxul de știri
0