Analize și opinii
Materiale de analiză și opinii

Românească sau euro-atlantică? Identitatea clasei politice românești

© Sputnik / Mihai CarausParlamentul României Casa poporului București
Parlamentul României Casa poporului București - Sputnik Moldova-România, 1920, 12.04.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Reașezarea geopolitică a lumii găsește clasa politică din România nepregătită. Deși lumea se schimbă, România pare încremenită în proiectul euro-atlantic, pe care elitele politice și civice românești de după revoluție, l-au confundat cu un proiect de țară.
BUCUREȘTI, 12 apr - Sputnik. Practic în acest moment, toate partidele mainstream, prezente în Parlament, sunt partide loiale proiectului euro-atlantic, incapabile să gândească pentru România soluții separate de cele euro-atlantice.
Deși există nuanțe, teoretic există și un partid ”suveranist” în actualul parlament, AUR, partidele ce guvernează și asigură opoziția parlamentară în România sunt mai degrabă loiale Washingtonului și Bruxellesului decât interesului României.
De altfel, deși s-au succedat aproape toate (mai puțin AUR) la guvernare, niciunul din guvernele României din 2015 încoace nu a mai avut politică externă, diplomația românească rezumându-se să asculte submisiv și apoi să repete cu grijă de a nu comite erori de interpretare, ceea ce este decis în marile cancelarii euro-atlantice.

Partidul Social Democrat

Partidul Social Democrat, principala formațiune politică din România, partidul care a câștigat aproape toate alegerile din România (chiar dacă a pierdut guvernarea în fața unor coaliții parlamentare) a fost cel mai aproape de a deveni un partid suveranist.
În perioada în care partidul a fost condus de Liviu Dragnea, PSD a încercat să tatoneze timid ieșirea din mainstreamul politic euro-atlantic și să își asume o linie politică mai apropiată de cea a lui Viktor Orban.
Sistemul a reacționat prompt și după lichidarea politică și arestarea lui Dragnea, PSD a devenit un partid cuminte și dispus să își reafirme periodic loialitatea față de ”valorile euro-atlantice”.

Partidul Național Liberal

PNL a încercat, în perioada în care Crin Antonescu a fost președintele partidului, să ”tatoneze” valorile conservatoare. Însă și acest proiect politic a fost unul trecător, descurajat de mainstreamul jurnalistic și din societatea civilă.

USR

USR este un partid gândit de la bun început ca reprezentativ pentru progresismul liberal globalist, ideologia dominantă în Uniunea Europeană.

AUR

AUR este un partid ce oficial se consideră ”antisistem” și își asumă titlul de ”suveranist” și ”naționalist”. Însă discursul său este mai degrabă unul dominat de replica lui conu Leonida, din celebra piesă a lui Caragiale: ”nu se poate revoluție fără voie de la primărie”.
Radicalismul AUR este mai degrabă invenția presei progresiste și mainstream din România decât o realitate a activismului politic al acestui partid. AUR nu dorește nici Roexit, nici regândirea parteneriatului strategic cu SUA, nici punerea în discuție a rolului și rostului NATO. Iar temele sale naționaliste sunt special alese să hrănească rusofobia și maghiarofobia, deci să depărteze România la orice alternativă viabilă la euro-atlantism.

UDMR

UDMR este, paradoxal, partidul cel mai sensibil la tematica suveranistă. Aflat sub directa influență a Budapestei și a lui Viktor Orban, UDMR ar fi partidul cel mai conservator și suveranist din România. Numai că este o formațiune politică etnică și non-românească.
Mainstreamul politic românesc nu poate să fie o alternativă în contextul schimbării polilor geopolitici al lumii. Pur și simplu, statul român și clasa politică cu acces la putere, s-au gândit într-o dependență față de mainstream-ul politic euro-atlantic, devenind irelevante, ba chiar periculoase pentru națiunea română, într-un viitor tot mai puțin previzibil.
Fluxul de știri
0