Franța: primul tur al alegerilor prezidențiale

Școlile din Franța continentală au fost deschise la ora locală 8:00 (GMT+2) pe 10 aprilie pentru desfăşurarea primului tur al alegerilor prezidențiale.

BUCUREŞTI, 10 apr – Sputnik. Aproximativ 48,7 milioane de francezi sunt chemați să decidă la vot cine vor guverna țara în următorii cinci ani.

În unele teritorii franceze de peste mări, votarea a început deja pe 9 aprilie.

Școlile în Franța continentală vor rămâne deschise până la ora 20:00, după care vor fi anunțate primele rezultate.

Un total de 12 candidați participă la alegerile de astăzi, favoriţii fiind actualul președinte, Emmanuel Macron, primul președinte în ultimele două decenii care aspiră la realegere, și liderul partidului Adunarea Naţională (de extrema dreaptă), Marine Le Pen. De asemenea, liderul France Insoumise („Franţa nesupusă”) (de stânga), Jean-Luc Mélenchon, a ocupat poziţia a treia în cele mai recente sondaje de intenție de vot.

Dacă niciun candidat nu obţine mai mult de 50% din voturi în primul tur, va mai fi un scrutin de vot pe 24 aprilie

Potrivit presei franceze, rata absenteismului va fi esențială în aceste alegeri și ar putea depăși procentul de 28,4% cât a fost în primul tur al alegerilor din 2002. Cu cinci ani în urmă, abținerea a fost de 22,2%.

Marine Le Pen ar putea învinge în cel de-al doilea tur

Potrivit unui sondaj realizat de Atlas Politico pe 4-6 aprilie 2022, Marine Le Pen ar putea învinge în cel de-al doilea tur.

Liderul Adunării Naționale ar acumula 50,5 la sută, iar actualul președinte, Emmanuel Macron, 49,5 la sută.

Casa Albă este îngrijorată cu privire la rezultatul alegerilor prezidenţiale din Franţa. Francezii sunt nemulţumiţi de starea jalnică a economiei franceze – inflație record și criza combustibilului. Dar și de erorile lui Macron, care nici nu a desfășurat o campanie electorală, fiind convins că oricum va învinge, ceea ce în ochii alegătorii constituie o atitudine arogantă.

O posibilă victoria a lui Le Pen va zdruncina fundamentul nu doar al Uniunii Europene, dar și al NATO. În acest caz, Washingtonul prognozează că sancțiunile antirusești ar putea fi înghețate în Europa, iar Franța și-ar putea chiar suspenda calitatea de membru al NATO, fiind urmată de un șir de alți membri ai alianței, nemulțumite de politica SUA.