Societate
Știri de ultimă oră din societate, cazuri sociale, probleme, asistență socială, viața de zi cu zi, evenimente publice, culturale, viața de la țară, din cartier, prognoza meteo

Masacrul din București făcut de aviația americană: 4 aprilie 1944

© AP PhotoBucurești, 1944
București, 1944 - Sputnik Moldova-România, 1920, 04.04.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
În anul 1944, în data de 4 aprilie, aviația americană face un adevărat măcel în capitala României, fără nici o justificare. Victimă a fost populația civilă fără apărare: 3000 de oameni și-au pierdut viața.
BUCUREȘTI, 4 apr – Sputnik. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, aviața a fost, probabil, cea mai redutabilă armă.
Atacurile aeriene au scris istorie și au secerat vieți.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România și Bucureștiul au fost ținta unor asemenea campanii aviatice.
În ziua de 4 aprilie 1944, la orele 13.45, aviația americană a săvârșit un adevărat masacru aspra civililor români în București. Astfel, aproximativ 3000 de persoane și-au pierdut viața, 2500 au fost rănite, și alte mii de vieți – distruse. Totul s-a realizat fără nici o justificare militară.

”Bucureștenii erau convinși că englezii și americanii cunosc sentimentele pro aliate ale românilor, drept care exista convingerea că orașul nu va fi bombardat vreodată”, spune istoricul Adrian Cioroianu.

Deodată, au început să sune sirenele alarmelor. Din păcate, acum nu era vorba despre un exercițiu: 220 de bombardiere americane B-17 și ale 90 de bombardiere B-24 s-au revărsat asupra Bucureștiului. Ele au aruncat 860 de tone de bombe.
După nici o oră, erau aproape 3000 de morți, 2126 de răniți, 905 case distruse și 1373 de clădiri avariate.
Istoricul Constantin Corneanu spune că atacul din 4 aprilie 1944 a fost o surpriză colosală pentru opinia publică românească, pentru guvernul român de atunci, pentru mareșalul Ion Antonescu.
”Nu ne-a venit să credem că aliații occidentali vor ajunge să ne bombardeze, pur și simplu, capitala”, spune Corneanu.
În Gara de Nord erau câteva sute de refugiați: femei, copii și bătrâni.
Când s-a dat alarma, aproape toți au rămas în vagoane, pentru că nu aveau unde să se ducă.
Bombardamentele au făcut ravagii în centru, pe Calea Victoriei, în cartietrul Grivița și zona dinspre Sfinții Voievozi înspre Gara de Nord, pentru că de acolo plecau spre Germania trenurile cu petrol.
Până la sfârșitul bombardamentelor, în august 1944, au fost uciși 5524 de bucureșteni, răniți – 3373.
Supliciul nu a încetat decât o dată cu întoarcerea armelor, la 23 august 1944.
Fluxul de știri
0