Relațiile româno-ruse
Principalele evenimente în relațiile diplomatice, economice și culturale între România și Federația Rusă

Jurnaliștii români acuză presiuni de la Washington și Bruxelles

© AFP 2024 / SAMUEL CORUMФлаги США и Евросоюза
Флаги США и Евросоюза - Sputnik Moldova-România, 1920, 20.03.2022
Abonare
Mai mulți jurnaliști români, prezenți în studioul televiziunii News România, au făcut afirmații cutremurătorare care arată că, în România, rusofobia este practic impusă.
BUCUREȘTI, 20 mart – Sputnik. Televiziunea News România dovedește că este una curajoasă, în care lucrurile se spun clar, cu subiect și predicat.
Sâmbătă, 19 martie 2022, a difuzat un amplu interviu cu Excelența Sa, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse la București, care a discutat cu jurnaliștii Remus Rădoi, Adriana Bahmuțeanu, Marius Ghilezan și Ciprian Purice.
În timpul discuțiilor, jurnaliștii au făcut mărturisiri cutremurătoare.
Redăm declarațiile acestora:
Remus Rădoi: Vedem că inclusiv CNA-ul ne avertizează cu privire la emiterea unor opinii pro Federația Rusă. Ceea ce, în opinia mea, este ilegal, pentru că noi ar trebui să fim imparțiali și să prezentăm ambele variante. De aceea am și făcut acest demers (interviul cu Ambasadorul Federației Ruse în România – nota Georgiana Arsene). Totodată, aș vrea să menționez – vorbeam cu voi mai devreme – de ce Federația Rusă nu s-a exprimat, fie și prin vocea domnului ambasador…
Țin să menționez că la prima discuție cu domnul ambasador am avut aceeași întrebare. A zis: iată, sunteți aici, vă răspund, dar cine credeți că a mai venit să ne întrebe?
Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei în România - Sputnik Moldova-România, 1920, 19.03.2022
Relațiile româno-ruse
Ambasadorul rus la București rupe tăcerea: De cine ascultă România
Deci televiziunile nu merg, presa mainstream nu vrea să preia și vocea Rusiei. Eu vă spun că la prima discuție cu domniile lor – fără să am un culoar diplomatic, doar jurnalistic – am fost acceptat. Au spus: ”Da, vă răspundem la orice întrebări”. Nu ni s-au pus întrebări sau să ni se ceară să nu punem anumite întrebări. De aceea am și făcut acest demers jurnalistic – și vreau să menționez pentru cei de acasă – că au fost rugați să participe la această discuție peste 10 jurnaliști și oameni politici, dar care au refuzat. Din frică, au refuzat ca nu cumva să fie asociați cu această… Nu vreau să apăr pe nimeni, dar asta este realitatea. M-am ocupat de aceast discuție. Nu a fost un lobby imens. Oamenii au spus: ”Da, o așteptam, dar nu a venit nimeni”.
Repet: peste 10 jurnaliști și 6 oameni politici au refuzat. Au spus: ”Da, știm situația, dar nu vrem să participăm pentru că nu vrem să suferim represalii”. Cam asta este…
Marius Ghilezan: Într-adevăr, și eu am fost sfătuit. Ați văzut, eu am răspuns din prima. Dacă sunt jurnalist până la capăt, vorbesc și cu spiritul lui Stalin. Acesta este rolul unui jurnalist. Cine nu și-ar dori să facă un interviu cu ”dictatorul de la Kremlin”? Poate dl ambasador ne facilitează acest lucru, să stăm de vorbă, să ne uităm în ochi, unii altora, pentru că asta e misiunea ziaristului, să fie curios, introspect, să nu se teamă. Colegi de-ai noștri, nu-i judecați! Este o presiune imensă! Imensă! Nu vă spun, și mie mi-au spus de la Bruxelles, de la Washington: ”Dă-te, Mariuse, cu învingătoru!” Și am spus: ”Dar cine și pe baza cărei grile se va ști cine e învingătorul? Ucraina? Rusia? Statele Unite? NATO?” Eu, într-adevăr, trag un semnal de alarmă: există o temere și o dictatură a fricii! E pentru prima dată într-un război. Eu citesc istoria și domnul Kuzmin știe foarte bine – e prima dată când s-a instaurat planetar Big Brother și dictatura fricii. Oamenii contează. Din toată povestea asta, n-am auzit nimic despre poporul rus.
Rădoi: Și atunci, unde este dictatura? Pentru că începem să ne temem noi aici, unde ni s-a promis democrație.
Ambasada federației ruse în București - Sputnik Moldova-România, 1920, 20.03.2022
Rusia
La Consulatul Federației Ruse din Constanța s-a intensificat paza
Valery Kuzmin: Dragi prieteni, îi înțeleg pe cei care nu vor să fie incluși în această listă Sputnik, lista lui Putin, îi înțeleg. Dar, din păcate, aceasta este realitatea vieții dvs. În Rusia, un punct de vedere alternativ se exprimă, sunt oameni care vorbesc și împotriva războiului. Dacă își aranjează discursurile în conformitate cu legea, nimeni nu-i persecută. Dar dacă încearcă să calomnieze cumva armata activă, să transmită poziția neo-naziștilor, să susțină Kievul, există astfel de oameni. Aici, după cum spuneau francezii, ”à la guerre comme à la guerre”. Bineînțeles, am tăiat ocaziile unor astfel de vorbitori, unor astfel de oratori Cicero, deși au vorbit pe această temă până în ultima zi.
Ghilezan: Mă declar mulțumit, de fapt, voiam doar să trag un semnal de alarmă și să existe o înțelegere a telespectatorilor că, dacă participi la un interviu, asta este misiunea unui jurnalist: să stea de vorbă și cu ambasadorul Americii, și cu ambasadorul Rusiei. Nu să fim stigmatizați și folosite aceste imagini împotriva noastră pe rețelele sociale. Să știți că și noi suntem victime ale acestei invadări a Ucrainei.
Purice: Marius, ești de acord să fii ridicat pe lista lui Putin de la locul 18 cât erai, în top 3, pentru aceste demers al tău de astăzi meriți să fii săltat în lista putiniștilor din România să fii acolo, mai aproape de podium.
Rădoi: Și noi, presa, am văzut în ultima perioadă cum direct sau indirect suntem puși la colț și obligați să reproducem o singură variantă. De aceea, noi credem că presa adevărată trebuie toate faptele, toate variantele, ambele tabere sau oricâte tabere ar fi.
Fluxul de știri
0