Moldova refuză sancțiunile anti-ruseşti în interesul propriilor cetățeni
© Sputnik / Mihai CarausIgor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova
Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova. Foto de arhivă
© Sputnik / Mihai Caraus
Abonare
Chișinăul nu dorește să se alăture sancțiunilor anti-ruseşti europene și americane, potrivit președintelui Parlamentului Republicii Moldova, scrie Sputnik France.
BUCUREŞTI, 4 mart – Sputnik. Această decizie a fost luată din motive socio-economice care sunt similare celor menționate de Georgia, care preferă, de asemenea, să mențină o neutralitate.
În contextul operaţiunii Rusiei pentru demilitarizarea Ucrainei, autoritățile moldovenești au decis să nu impună sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat pe 3 martie la televiziune președintele parlamentului Republicii Moldova Igor Grosu.
„Avem grijă [de populaţia noastră]. Îi invit pe cei care doresc să urmeze calea sancțiunilor să îşi pună următoarele întrebări: Aceste sancțiuni vor conduce la securitatea noastră energetică, îi vor ajuta ele pe oamenii care au mașini, ar da o siguranță mai mare cetăţenilor noştri care se află în Rusia, vor ajuta sancțiunile la rezolvarea situației din Transnistria? Având în vedere toate aceste lucruri, cred că am luat decizia corectă. De asemenea, avem grijă de ucraineni”, a precizat Gresu, citat de Sputnik France.
Declarația lui Igor Grosu, care face parte din partidul de putere fondat de președintele Republicii Moldova Maia Sandu, o confirmă pe cea a diplomației moldovenești de săptămâna trecută. Ministrul moldovean al Afacerilor Externe Nicu Popescu a precizat că refuzul de a introduce sancţiuni anti-ruseşti este determinat de motive economice, în special în ceea ce privește relațiile cu Rusia în domeniul energiei.
Anterior, șeful Uniunii afacerilor ruso-moldoveneşti, fostul președinte al țării Igor Dodon a cerut autorităților să nu sprijine sancțiunile occidentale, subliniind că Rusia este al doilea cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova.
Igor Dodon a propus o măsură de urgență care să aibă în vedere posibilitățile de conectare la sistemul de transmisie a tranzacţiilor financiare creat de Banca Centrală a Rusiei și reorientarea exporturile moldovenești prin ocolirea Ucrainei.
La 24 februarie, după lansarea de către Rusia a operațiunii de demilitarizare a Ucrainei, Chișinăul a decretat starea de urgență în țară timp de 60 de zile. La fel ca alte state vecine Ucrainei, Moldova găzduiește în prezent mii de refugiați ucraineni.
Georgia nu se alătură sancţiunilor
Autoritățile unei alte foste țări sovietice, Georgia, au anunţat, pe 25 februarie, că Tbilisi nu se alătură noilor sancțiuni anti-ruseşti.
Prim-ministrul georgian, Irakli Garibachvili, a explicat că decizia a fost luată în sprijinul intereselor naționale ale poporului țării.
La microfonul Sputnik France, un important antreprenor georgian, fostul CEO al companiei aeriene georgiene Georgian Airways, Roman Bokokia, a salutat această poziție a Tbilisi.
Potrivit omului de afaceri, Georgia a pierdut deja Rusia, istoric cel mai important partener economic și comercial al țării sale. Această ruptură a provocat numai daune economiei și suferință cetățenilor obișnuiți din Georgia.
„Din cauza relațiilor slabe de vecinătate cu Rusia, situaţie provocată din afară, economia georgiană a pierdut multe oportunități de dezvoltare economică, pierderile sunt estimate la câteva miliarde de dolari. Numai pacea, unitatea și prietenia dintre țările ortodoxe învecinate Georgia, Rusia, Ucraina, Moldova, Belarus constituie adevărata cale spre dezvoltarea și bunăstarea popoarelor noastre. Este timpul să recunoaștem greșelile și să restabilim schimburile fără viză și cu zboruri directe pentru a consolida uniunea popoarelor noastre”, a declarat anterior Roman Bokokeria.