Canada s-a transformat dintr-o țară liberală într-un stat autoritar

BUCUREŞTI, 25 feb – Sputnik. Starea de urgență din Canada împotriva Convoiului pentru libertate tocmai a fost ridicată, deocamdată. „Nu trebuie niciodată să ne punem libertățile fundamentale în mâinile statului”, a spus Samuel Bachand, un avocat canadian, la emisiunea jurnalistei Rachel Marsden, de la Sputnik France.

Prim-ministrul canadian a folosit legislația stării de urgență pentru a bloca Convoiul pentru libertate, format din şoferi de camion și susținătorii acestora, care contestă restricțiile sanitare şi lipsirea de libertăţi. În ciuda faptului că premierul a dat înapoi, anunţând eliminarea stării de urgenţă în noaptea dintre 23 şi 24 februarie, acest lucru constituie un precedent îngrijorător.

În afară de situaţia din cele două Războaie Mondiale, „Legea măsurilor de război”, care a devenit „Legea stării de urgență” în 1988, fusese invocată o singură dată în istoria Canadei. Tatăl lui Justin Trudeau, fostul prim-ministru Pierre Trudeau, introdusese legea în contextul „crizei din octombrie”, când, în octombrie 1970, separatiștii din Quebec au răpit un diplomat britanic și l-au asasinat pe vicepremierul provinciei.

Prin urmare, este vorba de o legislație pe care canadienii o asociază cu terorismul. Permițând suspendarea libertăților civile, legea este concepută pentru cazuri de insurecție, invazie sau război. Aceasta conferă guvernului federal competențe speciale în perioada de urgență națională, în afara cadrului legislativ normal.

Decretul vizând Convoiul preciza că este de datoria instituțiilor canadiene să „verifice permanent dacă proprietatea aflată în posesia sau controlul lor aparține unei persoane desemnate sau este deținută sau controlată în numele lor”, adică „orice persoană fizică sau entitate care participă, chiar și indirect”, la demonstrații sau la convoi.

Printre instituțiile care trebuie să înghețe activele persoanelor care îndrăznesc să se pronunţe pașnic împotriva autoritarismului sanitar al lui Trudeau sunt băncile, corporațiile, trusturile, creditorii și platformele de strângere de fonduri. Ar putea astfel legea să fie folosită împotriva unor oameni care pur și simplu susţin o politică opusă celei guvernamentale?

Samuel Bachand, avocat constituțional canadian și partener la Centrul de Justiție pentru Libertăți Constituționale, spune că declararea stării de urgență a afectat doar anumite site-uri și oferă autorităților o putere care merge mult mai departe decât ceea ce se anunţă.

„Declararea stării de urgență presupune măsuri discreționare care permit băncilor să înghețe conturile oricărei persoane suspectate că ar avea vreo legătură cu activitățile Convoiului pentru Libertate. Ministrul Finanțelor, Chrystia Freeland, a declarat că au fost vizaţi doar organizatorii, dar nu a menţionat faptul că băncile au posibilitatea de a distruge viețile unor oameni normali care pur și simplu au contribuit la cumpărarea unui tricou sau au trimis câțiva dolari pentru a ajuta mişcarea”, a precizat avocatul.

Cum se poate evita abuzul în acest caz? Samuel Bachand explică faptul că legea nu impune suficientă prudență din partea instituțiilor care ar putea bloca conturile cetățenilor vizați.

„Băncile sunt protejate de răspundere, se bucură de imunitate în măsura în care înghețarea contului bancar s-a făcut cu "bună-credință" și ar fi greu de contestat”, explică Bachand.

Simplul fapt că Trudeau s-ar putea gândi la introducerea Legii privind situațiile de urgență pentru a bloca un grup de oameni care manifestă pentru libertate este deranjant. Cum poate afecta acest lucru drepturile fundamentale ale canadienilor pe termen scurt și lung?

„Canadienii, care credeau că trăiesc într-o țară liberală, se trezesc astăzi într-un fel de stat autoritar, rigid, osificat, obsedat de chestiuni de securitate. Asistăm la o derivă atât în sectorul sănătăţii, cât și în cel al securităţii, care mă fascinează și mă îngrozeşte în acelaşi timp. Nu trebuie niciodată să ne punem libertăţile fundamentale în mâinile statului, nici măcar sub pretextul securităţii sau sănătăţii, trebuie să mergem în justiţie”, a conchis avocatul.