Politică
Ultimele știri din politică, cele mai importante evenimente de la Președinție, Guvern și Parlament, partide politice, declarații ale politicienilor, știri pe surse, comentarii și analize

Întrebări grele despre cei 500.000 de refugiați ucraineni care ar urma să vină în România

© AFP 2022 / ANDREY BORODULINRefugiați din Ucraina la punctele de control de frontiera româno - ucraineană
Refugiați din Ucraina la punctele de control de frontiera româno - ucraineană - Sputnik Moldova-România, 1920, 24.02.2022
Refugiați din Ucraina la punctele de control de frontiera româno - ucraineană. Foto de arhivă
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Inpolitics atacă într-o analiză ”enigma celor 500.000 de refugiați ucraineni” pe care autoritățile române spun că sunt capabile să îi primească în România
BUCUREȘTI, 24 feb - Sputnik. Bogdan Tiberiu Iacob analizează în Inpolitics realitatea capacității României de a adăposti 500.000 de refugiați ucraineni, după cum s-au lăudat autoritățile române.
„Doi miniștri grei, Interne și Apărare, lansează în ultimele zile o informație nucleară care ne trece pe la urechi ca expresul prin gara Ciulnița, adică fără să lase vreo urmă. Deși ar fi trebuit să devină instantaneu una dintre principalele teme de dezbatere, de la cel mai înalt nivel politic până la firul ierbii. E vorba de știrea că România ar fi pregătită pentru găzduirea a jumătate de milion de refugiați ucraineni”, atrage atenția BTI asupra unei știri care a trecut nemeritat în plan secund.
BTI spune că acestor refugiați ar trebui să li se asigure cazare, hrană, diverse alte lucruri trebuincioase și chiar locuri de muncă, ceea ce reprezintă o veste minunată, umanitar vorbind, doar că ea intră în contradicție violentă cu pozițiile din ultimii ani ale regimului Iohannis față de refugiați și cu asigurările președintelui că România nu poate primi mai mult de 1500-2000 de refugiați.
Работа таможенных и пограничных служб Украины - Sputnik Moldova-România, 1920, 24.02.2022
Societate
Refugiații ucraineni vin pe jos în România: coadă în vămi
BTI ia pe rând declarațiile mai multor oficiali cu privire la acest subiect. Începe cu ministrul de Interne, Lucian Bode, care a spus că Guvernul ia în considerare perspectiva în care „sute de mii de refugiaţi” vor veni pe teritoriul ţării, „într-un aflux necontrolat”.
„Suntem în acest moment în analiză să vedem câte tabere pentru refugiaţi putem să montăm într-un timp relativ scurt. Vorbesc de ore, maxim 10, 12, 24 de ore. Analizăm toate capacităţile de cazare existente pe judeţele de graniţă, dar, în acelaşi timp, discutăm în etapa a doua de judeţele din vecinătatea judeţelor de graniţă şi în etapa a treia de toată ţara”, a declarat ministrul Bode, amintește BTI în analiza sa.

Dîncu așteaptă jumătate de milion de refugiați

Apoi, vine rândul ministrului Apărării, Vasile Dîncu, care a susținut cifre asemănătoare:
”Există mai multe estimări, dar am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi, aceasta este cifra pentru care ne-am pregătit noi împreună cu Ministerul de Interne şi cu celelalte instituţii care au în subordine acest lucru. (…) Sunt multe puncte. Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta în vecinătatea graniţelor”, a anunțat Dîncu în Parlament.
Doar că, observă BTI, declarațiile lor nu sunt susținute de absolut nimic concret, iar anchete ale presei ultimelor zile relevă că prefecții județelor de intrare în țară dinspre Ucraina nu au absolut nimic pregătit.
pasageri - Sputnik Moldova-România, 1920, 24.02.2022
Internaţional
Românii din Ucraina cer refugiu în România
BTI amintește și de mesajul Coaliţiei pentru Drepturile Migranţilor şi Refugiaţilor (CDMiR), care semnala într-un comunicat faptul că până în acest moment, nu există informaţii despre planuri de înfiinţare a centrelor integrate.
”La orizont, se conturează o situație de o gravitate extremă: nu doar că declarațiile guvernanților nu au acoperire în fapte până la această oră, deși, teoretic cel puțin, valul de refugiați ar putea veni în decurs de doar câteva zile, sau ore, conform lui Bode. Ci, mai rău, ele intră în contradicție violentă cu poziția oficială a României față de primirea de refugiați, așa cum a fost ea manifestată repetat în mandatele lui Klaus Iohannis”, mai arată BTI în analiza sa.

Ce spunea Iohannis despre refugiați

El amintește că în septembrie 2015, Klaus Iohannis declara într-o conferință de presă pe tema refugiaților:
„România a comunicat la începutul lunii iulie că poate să primească 1785 de refugiaţi, 1705 de refugiaţi care se află deja în perimetrul UE şi 80 de refugiaţi care vor fi relocaţi, adică aduşi din taberele tranzitorii din afara UE”. Tot atunci, Iohannis preciza clar ”1700 şi ceva, atâţia refugiaţi vor veni, maxim, în România, fiindcă atâtea locuri de cazare sunt disponibile. Mai mult, nu”.
Apoi, BTI arată alte decalrații similare ale președintelui Klaus Iohannis, insistând că poziții similare au fost nenumărate de-a lungul anilor.
Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei în România - Sputnik Moldova-România, 1920, 24.02.2022
Relațiile româno-ruse
MAE a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București
”Dar, una peste alta, poziția administrațiilor Iohannis a fost clară: România nu ar putea accepta de principiu decât un număr foarte limitat de refugiați, 1500-2000, și pentru asta e de așteptat și o susținere financiară din partea UE: ”dacă primim refugiaţi, atunci din partea UE, România va primi pentru fiecare refugiat 6.000 de euro, sumă care acoperă cheltuielile ocazionate de administrarea acestui fenomen”(Klaus Iohannis)”, scrie BTI în analiza sa.

Obsesia cifrei 500.000 de refugiați

El reia apoi o declarație din 2017 a generalului SRI Gabriel Cozma, fost şef al Direcţiei Generale Prevenire şi Combatere Terorism, conform căreia se așteaptă un val de 500.000 de refugiați musulmani în România, și observă că acest număr, 500.000, a fost reluat marți de Dîncu pe baza nu se știe căror informații.
”În aceste zile, asistăm năuciți cum doi miniștri de prim rang vorbesc nonșalant despre cât de pregătită ar fi deja România nu pentru câteva mii de refugiați ucraineni, ci pentru chiar și jumătate de milion, adică un pic mai mult decât populația Brașovului și a Craiovei la un loc”, observă BTI cu stupoare.
De unde și întrebarea capitală: în România s-a dat iar undă verde unor intoxicări guvernamentale de proporții, precum a fost cea potrivit căreia liberalizarea energiei va duce la scăderea facturilor?
De fapt, arată BTI, un val consistent de refugiați veniți pe termen scurt, în condițiile în care pandemia încă nu s-a încheiat, ar putea da România peste cap.
Fluxul de știri
0