Avertisment dur: Orice sancțiune puternică împotriva Rusiei ne lovește economic și pe noi

Alina Achim-Inayeh, directoarea unui prestigios think-tank american, atrage atenția că „orice sancțiune puternică împotriva Rusiei ne lovește economic și pe noi”

BUCUREȘTI, 23 feb - Sputnik. Alina Achim-Inayeh, directoarea pe România a German Marshall Fund, un think-tank american de politici publice, arată într-un interviu acordat Libertatea că „orice sancțiune puternică împotriva Rusiei ne lovește economic și pe noi”.

Alina Achim-Inayeh a arătat în același interviu că România ar trebui să-și protejeze interesele și să construiască relații stabile atât cu Ucraina, cât și cu Rusia, folosindu-se mai degrabă de soft power și soft diplomacy.

Ea a recunoscut că Vladimir Putin poate să câștige două lucruri. Unu, poate să blocheze pe termen nedefinit intrarea Ucrainei în NATO – o țară care are un conflict deschis pe teritoriul ei nu poate să obțină acest statut, și mai poate să mențină sfera de influență în regiune destul de mult timp de acum încolo.

Putin a câștigat

”Pe de altă parte, un factor destul de important e că, după părerea mea, Putin a câștigat acum o foarte mare vizibilitate, un și mai mare respect în fața poporului rus, dovedindu-se a fi nu numai liderul care vrea să producă pierderi Vestului și să fie pe picior de egalitate cu mai-marii zilei, dar și cel care poate să redea Rusiei grandoarea, mărimea, puterea. El ar putea să câștige și pe plan extern, în regiune, dar și pe plan intern”, recunoaște șefa German Marshall Fund.

Ea a mai arătat că nu vede nicio soluție – nici pașnică, nici militară – care să fie în avantajul Ucrainei.

”Ucraina este pusă într-un colț și cred că cel mai bun lucru pe care ar fi putut să-l facă e să acorde o autonomie sporită micilor regiuni Donbas și Luhansk, pentru a le păstra astfel pe teritoriul său”, a observat ea unde a greșit Ucraina

Totodată, directoarea think tank-ului american a vorbit și despre sancțiuni, recunoscând că Rusia și-a diversificat exportul de gaze către China, cu care are un contract destul de generos.

”Deci Rusia nu o să sufere foarte tare din cauza opririi Nord Stream 2. Singura sancțiune care ar lovi Rusia cel mai tare ar fi încetarea plăților bancare: blocarea SWIFT. Dar nu cred că se va întâmpla, pentru că este o sabie cu două tăișuri: lovește restul lumii așa cum lovește și Rusia. Nu există consens între aliați pe aplicarea acestei sancțiuni”, a mai spus Alina Achim-Inayeh.

Despre aceleași sancțiuni, ea a arătat că sancțiunile vin cu niște costuri foarte mari – costuri politice interne în țările NATO și UE.

”Orice sancțiune puternică împotriva Rusiei ne lovește economic și pe noi. Or, acest lucru prelungit duce la nemulțumire în rândul popoarelor și poate duce chiar și la schimbări politice. Nu știu dacă liderii actuali doresc să se sacrifice în acest fel. În plus, primul lucru care se va întâmpla este creșterea în continuare a prețului gazului și benzinei”, a observat Alina Achim-Inayeh, directoarea German Marshall Fund România.

Nevoia de dialog cu Rusia

Spre deosebire de atitudinea politicienilor români, directoarea German Marshall Fund România a declarat în același interviu că România n-ar trebui să se bazeze doar pe UE și NATO în relațiile cu Rusia și Ucraina și a subliniat că relația noastră bilaterală cu Ucraina trebuie să oglindească și interesele României, nu doar pe ale NATO și UE.

În egală măsură, a spus ea, România ar trebui să-și deseneze propria ei politică față de Rusia pentru că sunt lucruri și în afara cadrului UE și NATO pe care România le-ar putea dori, le-ar putea vedea în viitoarea ei relație cu Rusia.

”La nivel de societate civilă, cred că se pot aduce în discuție anumite aspecte care la nivel diplomatic sau oficial nu se pot discuta. De exemplu, putem discuta niște relații economice, fie ele și minimale, cu Rusia – asta în cazul în care nu intră sub cele mai grave sancțiuni. Trebuie să abordăm și securitatea Mării Negre. Cum putem face asta fără să discutăm personal cu Rusia?”, a subliniat Alina Achim-Inayeh.

Apoi, un subiect de discuție ar fi și ecologia Mării Negre, unde vorbim de un dezastru ecologic.

”Cu cine discutăm acest lucru, dacă nu cu țările litorale, printre care și Rusia? Eu cred că în câțiva ani, când lucrurile se vor limpezi într-un fel sau altul, un oarecare dialog cu Rusia, fie el și prin second track diplomacy nu poate fi exclus”, a mai spus Alina Achim-Inayeh.