Internaţional
Cele mai importante știri internaționale, breaking news, știri externe de ultimă oră, Europa, SUA, Rusia, NATO, UE, pe surse, analize și comentarii

Franco Frattini: „Nu ne putem permite un nou Război Rece”

© Sputnik / Нина Зотина / Accesați arhiva multimediaFranco Frattini
Franco Frattini - Sputnik Moldova-România, 1920, 15.02.2022
Franco Frattini. Foto de arhivă
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Președintele Consiliului de Stat al Italiei, Franco Frattini, a acordat un interviu agenției ruseşti de presă Ria Novosti, cu privire la relaţiile dintre Rusia şi NATO şi criza din Ucraina. Acesta a spus că nu crede că Putin se gândește la o invazie militară a Ucrainei.
BUCUREŞTI, 15 feb – Sputnik. Președintele Consiliului de Stat al Italiei, Franco Frattini, a vorbit, într-un interviu acordat agenției ruseşti de presă Ria Novosti, interviu preluat de Sputnik Italia, despre relaţiile dintre Rusia şi NATO şi despre criza din Ucraina.
RIA NOVOSTI: În februarie 2007, președintele rus Vladimir Putin a rostit memorabilul său discurs la Conferința de Securitate de la München, avertizând cu privire la riscul unei lumi unipolare și al extinderii NATO. Au trecut 15 ani. Ce spuneţi astăzi despre asta?
Franco Frattini: 15 ani mai târziu, lumea s-a schimbat foarte mult, Statele Unite realizând că o lume unipolară nu este posibilă. Ele au înțeles acest lucru în contextul în care creșterea enormă a Chinei, Indiei și chiar a Rusiei din ultimii ani a făcut necesară o multipolaritate și o nouă colaborare, pe care probabil în 2007 președintele George Bush Jr. nu și-a dorit-o.
Desigur, există probleme de securitate. Și acestea s-au schimbat mult astăzi. Voi da doar un exemplu. În 2007, China era o țară total neutră. Astăzi, când există Organizația de Cooperare de la Shanghai, la care aderă și Rusia, cu siguranță această parte a Asiei face investiții militare foarte importante. China se confruntă cu chestiuni foarte dificile precum cea legată de Taiwan și așa mai departe. Deci s-au schimbat multe în sensul că a apărut o nevoie de colaborare multilaterală. În privința aceasta, președintele Putin a avut dreptate în 2007 când a spus că trebuie să depășim unipolaritatea, adică această viziune potrivit căreia SUA este „polițistul global” care restabileşte ordinea.
Экс-глава МИД Италии Франко Фраттини - Sputnik Moldova-România, 1920, 17.10.2017
Internaţional
Franco Frattini: Trăim actualmente într-o dezordine globală
În ceea ce privește extinderea NATO, aceasta este o chestiune veche. Noi, țările NATO, am hotărât în timp util că nu este momentul ca extinderea să includă Georgia. De ce? Pentru că a existat o situație de criză, au fost niște teritorii disputate care au fost cerute şi de Rusia, de Georgia. Și toată lumea știe că statutul NATO nu permite intrarea țărilor implicate în dispute grave cu privire la teritoriile lor. Și, prin urmare, Ucraina, care revendică Crimeea și provinciile din est, are probleme pe plan intern. Este o situație care trebuie mai întâi rezolvată și apoi vom vedea.
Cu siguranță nu este corect să spunem că NATO vine în Ucraina. Evident, NATO are o funcție de descurajare. Concluzia este că între NATO și Rusia, după părerea mea, trebuie să înceapă din nou un dialog, nu încă la cel mai înalt nivel, dar un dialog. Reuniunea recentă a Consiliului NATO-Rusia, care a fost înfiinţat în Italia la Pratica di Mare, a fost un semnal foarte important. Cred că singura modalitate de a evita aceste acuzații reciproce este să menţinem colaborarea unul cu celălalt. Văd că secretarul de stat al Statelor Unite Antony Blinken și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov vorbesc, se consultă. Acesta este singurul mod prin care poate fi prevenită o escaladare a crizei și cred că aceasta este cea mai bună soluţie.
Tensiunile actuale din Europa legate de situația din Ucraina ridică serioase îngrijorări. Cum este posibil, în opinia dumneavoastră, să se rezolve această criză acută în relațiile dintre Rusia și Occident?
Problema legata de Ucraina poate fi rezolvată doar printr-un dialog constant care, deocamdată, implică țări individuale. De exemplu, Franța lui Emmanuel Macron este foarte activă, dar și Italia, președintele Mario Draghi având discuții telefonice cu Putin chiar recent. Iar poziţia Italiei a fost exprimată în Parlament în ultimele zile de către miniștrii Afacerilor Externe și al Apărării: suntem în favoarea dialogului cu Rusia, dar ne așteptăm ca Rusia să nu facă gesturi periculoase.
Toată lumea spune că Rusia vrea să invadeze Ucraina. Nu cred că ea vrea să invadeze Ucraina, dar este nevoie de ceva garanţii. Să ne amintim de anii Războiului Rece, când toată lumea și-a desfășurat trupele și apoi, din fericire, nimeni nu a folosit bomba. Dar dacă se întâmplă un accident, poate la graniță, se poate întâmpla ceva grav.
Am citit un interviu cu un consilier al președintelui Putin care spunea: „Este o prostie ideea că vrem să invadăm Ucraina”. Cred că Rusia nu are nicio intenţie în acest sens și, mai presus de toate, nu are nimic de câştigat să invadeze acele teritorii. În mod clar, Rusia este interesată în primul rând să nu fie absorbită de China într-o alianță unilaterală în care, până la urmă, există riscul ca la conducere să fie doar China; și, în al doilea rând, are interesul de a menţine dialogul cu Occidentul, pentru că problema energiei, de exemplu, face ca dialogul să fie indispensabil.
Президент РФ В. Путин провел переговоры с президентом Франции Э. Макроном - Sputnik Moldova-România, 1920, 15.02.2022
Rusia
Putin a explicat cum va acționa Rusia în domeniul securității
Nu cred că Putin se gândește la o invazie militară a Ucrainei. Cred că, pentru a rezolva această criză fără ca nimeni să piardă, așa cum se spune, fiecare trebuie să transmită un mesaj pentru dialog. Putin a transmis mesaje de dialog, Macron a decis să facă asta foarte clar, NATO probabil că face altceva, acum [urmează să plece] Secretarul General şi vom vedea clar care va fi rolul NATO sub noul secretar, în noua structură. Cred că țările deschise către bune relaţii precum Franța, Italia, Germania înțeleg perfect acest lucru, dar mai trebuie să spun că același secretar de stat american și adjunctul său, Wendy Sherman, s-au dovedit a fi negociatori care preferă dialogul oricăror acţiuni violente. Este evident că pot exista unele amenințări care pun în pericol negocierile și relații oarecum dificile. Important este ca amenințările să nu devină realitate, acesta este punctul esențial.
Rusia a pus problema necesităţii ca Occidentul să ofere garanții de securitate juridică. Una dintre cerințele-cheie au fost să nu se permită extinderea NATO. Există vreo speranță ca țările occidentale să răspundă solicitărilor Rusiei?
Am vorbit deja despre extinderea suplimentară a NATO. Este clar că NATO nu se poate angaja [într-o astfel de extindere] în viitor. În prezent, situația este blocată de mulți, mulți ani și este blocată pentru că cerințele de aderare la NATO sunt foarte stricte. Aşadar, toate aceste țări care spun că ar putea deveni membre NATO nu sunt eligibile să adere la alianță.
Cred că garanția occidentală poate fi aceea că nicio țară occidentală și nici NATO însăși nu vor contribui la o escaladare. Aceasta poate fi o garanție. După cum a spus însuși președintele american Joe Biden în toate discursurile sale, adevărata îngrijorare astăzi este reprezentată de China, nu de Rusia. Rusia ne ridică niște probleme, niște îngrijorări, cu siguranță pe subiectul Ucraina, pe tema securității energetice, dar am vorbit mereu despre asta.
Prin urmare, a răspunde cerinţelor Rusiei poate însemna să ne asigurăm că nu va exista nicio acțiune ostilă din partea Occidentului. Cu siguranță există semne care sunt considerate avertismente atât de către Rusia, cât și de Occident. Dar acest lucru nu trebuie să devină niciodată acțiune. Până când dacă transmiţi mesaje, spui: „Ai grijă ce faci!”; asta stă în logica relațiilor care acum sunt, în mod obiectiv, cam complicate. Dar acest lucru nu înseamnă eliminarea totală a garanțiilor de securitate. Dintr-un singur motiv: când tensiunile devin acțiune militară, atunci toată lumea pierde. Iar un război pe teritoriul continentului european nu este nici pe departe imaginabil. Pentru că Rusia nu este în Uniunea Europeană, dar este cu siguranță o parte semnificativă a continentului european. Iar continentul european nu poate fi traversat de acțiuni militare. Este un lucru cert.
Ar putea Italia să joace un rol în normalizarea relațiilor dintre Rusia, pe de o parte, și UE și NATO, pe de altă parte, așa cum a menționat președintele Putin în decembrie la conferința de presă de la sfârșitul anului?
Italia are deja un rol în normalizarea relațiilor. În primul rând, președintele Draghi a precizat că noi dorim să continuăm dialogul cu Rusia, dialogul strategic pe anumite chestiuni: terorismul, colaborarea în anumite probleme economice, stabilizarea situaţiei din Orientul Mijlociu, Mediterana, Libia. Rusia are un rol foarte important în Libia și considerăm Libia o chestiune prioritară a Italiei.
Логотип ОБСЕ - Sputnik Moldova-România, 1920, 15.02.2022
Rusia
Rusia nu va participa la consultările OSCE la cererea Ucrainei
Aşadar, Italia are un rol și afirmă mereu că dialogul cu Rusia trebuie să existe. Ne referim la acest dialog atât în sens bilateral, cât și în cadrul Uniunii Europene. Cred că acest rol va continua să fie îndeplinit. Atât ministrul de Externe Luigi Di Maio, cât și ministrul Apărării Lorenzo Guerini au declarat în Parlament: avem stabilite „linii roșii”, desigur. Dacă Rusia invadează provinciile de est ale Ucrainei cu soldații ei, acest lucru nu este imaginabil, nici acceptabil. Dar Rusia a spus de mai multe ori că nici nu se gândește la aşa ceva, a spus chiar că această ipoteză este o nebunie și că nu se va întâmpla niciodată.
Pot spune că lucrăm pentru a ne asigura că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. În acest punct important, Italia este, într-un anumit sens, puntea dintre Occident, Uniunea Europeană și Rusia.
Ce părere aveți despre Formatul Normandia în vremurile de astăzi? Mai este eficient sau trebuie schimbat?
Formatul Normandia este un forum care trebuie consolidat politic, adică toți cei care fac parte din el trebuie să aibă mai multă voință politică, pentru că, altfel, Putin ajunge să se întâlnească cu Biden personal, apoi cu Macron, apoi poate cu Draghi. În schimb, acest grup ar trebui să devină un grup politic mai puternic. Din păcate, a pierdut puțin din avântul pe care îl avea la început. Acesta e adevarul. Desigur, este în regulă ca Putin să se întâlnească cu Biden, Macron, Draghi sau cu altcineva, dar ar fi nevoie de o structură mai puternică pentru acest dialog.
Sancțiunile economice rămân un instrument major pentru exercitarea influenței Occidentului asupra Rusiei. Acum se pregătește un alt pachet de sancțiuni, denumit uneori „infernale”. Cum apreciați acest instrument politic?
Sancțiunile economice sunt un instrument de presiune și, cu siguranță, instrumentul de presiune este declanșat dacă există încălcări grave. Atunci când are loc o escaladare, cu o invazie sau cu accidente grave, acest lucru nu poate fi exclus. Mereu am spus că sunt împotriva unei politici bazate pe sancțiuni, prefer o politică bazată pe dialog. Deci, înainte de a vorbi despre noi sancțiuni împotriva Rusiei, trebuie să încercăm să eliminăm cauzele acestor probleme.
Dau un exemplu. Dacă președintele Putin ar da, inclusiv Italiei, garanții privind aprovizionarea cu gaze către Europa (pe care le-a şi dat parțial), acesta ar fi un gest foarte apreciat, pentru că, în mod clar, mulți europeni depind de aprovizionarea cu gaze rusești. Ar fi frumos ca președintele Rusiei să spună: „Energia noastră, care până ieri era livrată nu numai Italiei, ci și altor țări europene, continuă să fie livrată acelorași țări”. Astfel, să evităm diferenţa prieteni - non-prieteni. Acesta ar fi un gest de viziune, de leadership, de strategie, care ar fi foarte apreciat în Europa. Sper că acest lucru se va rezolva cu o reluare completă a furnizării de gaze, nu numai către Italia, ci și către alte țări europene.
Când este nevoie de gaz rusesc, este dificil să se impună sancțiuni împotriva Rusiei. Totul este despre un echilibru al diplomației.
Credeți că va fi posibil în viitorul apropiat să se apese din nou „butonul de resetare”, așa cum au făcut Sergei Lavrov și apoi secretarul de stat Hillary Clinton în 2009?
Când am creat grupul NATO-Rusia, care mai târziu a devenit Consiliul Permanent, aceștia au fost ani foarte dificili în relațiile dintre Occident și Rusia. Pentru că, la acea vreme, a existat prima încercare de a înființa baze de rachete lângă Kaliningrad, în inima Europei. Și totuși, chiar dacă a fost un moment foarte dificil, de atunci am făcut un „reset” și am mers în direcția opusă, adică în cea a dialogului.
Глава МИД РФ С. Лавров  - Sputnik Moldova-România, 1920, 15.02.2022
Rusia
Lavrov: Rusia va face pe teritoriul său ceea ce consideră necesar
Cred că depinde de voința politică a celor două părți. Cred că președintele american are voința de a se angaja [în acest dialog], pentru că, repet, are probleme politice interne și probleme cu China. De ce ar trebui să păstreze un front deschis și cu Rusia, care poate ajuta în Orientul Mijlociu și în Marea Mediterană? Am auzit declarații foarte pozitive din partea președintelui Putin, iar acum diplomația trebuie să aducă o adevărată resetare.
Această încercare ar presupune ca ambele părți să fie garanți, să ofere asigurări cu adevărat ca nu vor exista accidente sau provocări. Cu siguranță, durează ceva timp, dar cred că, după reuniunile de la Geneva, se poate face ceva în această direcție. Ar fi necesar pentru siguranța tuturor.
În concluzie, vă simțiți optimist cu privire la situația internațională actuală?
Cred că, mai mult decât să fim optimiști, astăzi trebuie să facem totul pentru a ne asigura că pacea, dialogul și colaborarea prevalează. Este de datoria noastră ca țări, ca grupuri de țări, pentru că nu ne putem permite un conflict, o escaladare, o tensiune pe teritoriul continentului european. Nu ne putem permite un nou Război Rece. Deci este clar că este o obligație a ambelor părți. Nu știu dacă vom reuși. Vreau să fiu optimist. În Italia spunem „optimism al voinței”: să ne angajăm, să facem totul pentru ca optimismul nostru să devină realitate. Ar fi spre binele tuturor.
Fluxul de știri
0