Societate
Știri de ultimă oră din societate, cazuri sociale, probleme, asistență socială, viața de zi cu zi, evenimente publice, culturale, viața de la țară, din cartier, prognoza meteo

Ziua SIE - Serviciului de Informații Externe al României - cine a condus instituția

Servicii - Sputnik Moldova-România, 1920, 08.02.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Pe 8 februarie este ziua Serviciului Român de Informații Externe (SIE). Acest serviciu, discret în activitatea sa profesională, este însă suspectat de influență în politica internă românească.
BUCUREȘTI, 8 feb - Sputnik. Întemeiat în anul 1990, SIE a avut ca prim director pe celebrul Mihai Caraman, spionul român celebru pentru că își construise o rețea informativă în conducerea NATO, în anii cei mai fierbinți ai ”războiului rece”.
Și din acest motiv, cariera lui Mihai Caraman de director al SIE a fost una de scurtă durată. Profesionalismul său în lupta contra NATO, era chiar periculos când România schimba taberele geopolitice. Acesta a fost urmat de Ioan Talpeș, care a condus SIE între 1992 și 1997.
Funcția de șef al serviciului secret românesc nu l-a împiedicat să ocupe ulterior demnități politice, ajungând ambasador în Bulgaria, consilier prezidențial, senator responsabil cu supravegherea serviciului pe care îl condusese.
Următorul în funcție a fost Cătălin Harnagea, jurnalist, șeful campaniei electorale a lui Emil Constantinescu și consilier prezidențial. După încheierea activității în fruntea SIE, Harnagea a devenit un prosper om de afaceri.
Lista directorilor SIE se continuă cu Gheorghe Fulga, parlamentar PDSR (actualul PSD) numit șef la SIE de către Ion Iliescu în februarie 2001. Acesta își va pierde funcția în 2006, în contextul crizei răpirii jurnaliștilor din Irak.
Cozmin Gușă - Sputnik Moldova-România, 1920, 02.02.2022
Politică
Gușă: Serviciile secrete românești au promovat oameni greșiți la putere
După demisia lui Fulga, conducerea SIE este dominată de perioade lungi de interimat ale adjunctului directorului, generalul Silviu Predoiu.
Primul care va sparge domnia de ”interimar” al lui Predoiu la SIE va fi Claudiu Săftoiu, consilier prezidențial apropiat de președintele Traian Băsescu. Acesta nu va rezista decât câteva luni la conducerea serviciului secret, fiind obligat, după ce încălcase secretul de serviciu, să își prezinte demisia.
După un alt interimat (de peste 8 luni de zile) al lui Predoiu, director va fi numit Mihai Răzvan Ungureanu.
Acesta va părăsi în februarie 2012 funcția pentru a deveni prim-ministru al României, senator și speranța pentru alegerile prezidențiale a partidelor de dreapta de pe scena politică. Însă, după 3 ani de zile, în 2015, va reveni la poziția de director SIE, funcție din care va pleca, prin demisie (ale cărei cauze nu sunt nici acum elucidate) un an mai târziu, în septembrie 2016.
Între timp, după un interimat de două săptămâni al lui Predoiu (în februarie 2012), director al SIE va fi numit Teodor Meleșcanu.
Deși avea 71 de ani la numirea în funcția de director al SIE și o carieră politică și profesională deja împlinită, statutul de șef al jamesbonzilor români l-a întinerit pe Meleșcanu.
Acesta și-a prezentat demisia din conducerea SIE în 2014, pentru a candida la alegerile prezidențiale. A pierdut aceste alegeri dar cariera sa politică a cunoscut o relansare. Ministru de Externe pentru două săptămâni în 2014, va ajunge senator în anul 2016, iar ministru de Externe (2017-2019) și chiar pentru o perioadă scurtă de timp, președinte al Senatului României- al doilea om în stat (noiembrie-2019- februarie 2020).
Între timp, la SIE, după plecarea lui Meleșcanu, Silviu Predoiu a mai condus instituția ca interimar timp de 9 luni de zile, până la revenirea lui Mihai Răzvan Ungureanu în funcție. Iar după demisia lui Ungureanu, a urmat un alt interimat al lui Predoiu de un an și zece luni de zile.
Din iulie 2018, SIE este condus de un director discret, fost parlamentar PSD, pe numele său, Gabriel Vlase.
Întrebarea care rămâne este: de ce trebuie ca serviciile secrete din România să fie conduse de politicieni? Pretextul controlului politic nu ține. Din păcate, chiar ambițiile și carierele politice ulterioare ale directorilor de servicii pot să ridice semne de întrebare asupra a cine pe cine controlează, de fapt.
Nu ar fi mai bine ca serviciile să fie conduse de specialiști în informații, întărindu-se în schimb controlul parlamentar, introducându-se prin lege, obligația pentru servicii de a avea o anumită transparență, dar și reglementându-se strict, prin lege, limitele și competențele acestor servicii.
Fluxul de știri
0