Cercetare sociologică: cum se vede România din Republica Moldova?

Un barometru de opinie făcut de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române, în colaborare cu Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” de la Chișinău, a fost lansat astăzi la București.

BUCUREȘTI, 8 feb - Sputnik. Cifrele cercetării sociologice întreprinse în Republica Moldova între 25 ianuarie și 5 februarie, sunt cel puțin interesante, pentru că surprind gradul de cunoaștere și apropiere dintre cetățenii celor două țări.

Două întrebări din sondajul de opinie tratează chestiunea unirii Republicii Moldova cu România. O întrebare indirectă, care nu conține în interiorul său tema unirii: cum ar trebui să evolueze relațiile dintre Republica Moldova și România?

Răspunsul unionist întrunește 15,6%. Un procent important: 32,6% sunt pentru o colaborare intensă între cele două state, dar păstrându-se statalitatea, în timp ce 21 de procente dintre respondenți sunt pentru o colaborare normală ca și cu celelate state.

A doua întrebare este cea directă, Cei chestionați au fost întrebați cum ar vota în cazul în care ar fi un referendum pentru unirea cu România, 34,4% au declarat că ar vota pentru unire. 49,6% din respondenți au declarat că ar vota contra unirii, 4,1% au declarat că nu ar participa la acest referendum, 10,2% s-au declarat indeciși și 1,7% au refuzat să răspundă.

Primul răspuns este unul activ: pur și simplu respondenții au exprimat viziunea lor asupra a ceea ce trebuie făcut în contextul de criză regională.

A doua întrebare pleca de la o premisă pasivă: cum vor vota cetățenii în cazul în care se va ajunge să se decidă unirea cu România? Cu alte cuvinte, dacă 15,6% din populația Republicii Moldova (dacă credităm sondajul de opinie) consideră unirea ca fiind soluția acum, 34,4 % ar vota pentru o astfel de soluție în momentul unui referendum. Prin comparație, întrebați despre un referendum cu privire la aderarea la UE, o majoritate de 50,6% ar fi favorabilă aderării.

Deci unioniștii din România nu au motive de optimism cu privire la orientarea pro-unionistă a societății din Republica Moldova.

Alte întrebări din sondaj relevă receptarea României de către cetățenii republicii Moldova. Relațiile dintre cele două țări sunt văzute ca foarte bune (8,6%) și bune (39,3%) dintre cetățeni, 7,1 % considerând aceste relații ca ”rele”. O mare parte a societății (45%) manifestă dezinteres față de calitatea relațiilor dintre cele două țări.

Cetățenii Republicii Moldova consideră că România este țara care îi ajută cel mai mult (33,2%), pe locul 2 fiind UE (17,6%) și Rusia pe locul 3 (15,3%). Când vine vorba de colaborarea de viitor, cetățenii Republicii Moldova speră în consolidarea comerțului, colaborării educaționale și științifice (36,9%) și dezvoltării infrastructurii comune (16,9%). Colaborarea politică, manifestată prin ședințe comune de guvern, etc. e considerată importantă doar de 4,3% din respondenți.

De altfel cetățenii din Republica Moldova nu sunt interesați de politica românească. Doar 17,7% au declarat că urmăresc ceea ce se întâmplă în politica românească.

Întrebările cu privire la notorietatea politicienilor români și partidelor din România în Republica Moldova este relevantă din acest punct de vedere. Doar președintele Iohannis și fostul președinte Băsescu au o notorietate care să depășească 50 de procente.

Notorietatea celorlalți politicieni și și partidelor este, arată sondajul, sub 40 de procente. George Simion, cunoscutul pentru români, politician unionist de la București are o notorietate de 37% și o favorabilitate de 10,3 % în Republica Moldova, fiind privit cu neîncredere de 17,4%.

Nici presa românească nu se bucură de o încredere foarte bună în Republica Moldova. Respondenții au arătat că în proporția de 44,6% au încredere în presa din Republică, 41,7% în presa din Federația Rusă și doar 30,2% în presa românească.

În topul încrederii în instituțiile din România se găsește învățământul românesc (40,1%), Biserica Ortodoxă română (31,8%) și Președintele României (cu 30,8%). Un procent important (24,3%) dintre cetățenii Republicii Moldova ar avea încredere în SRI.

O întrebare importantă este cea cu privire la așteptările cetățenilor din Republica Moldova de la parteneriatul strategic cu România.

Aceștia așteaptă ca România să susțină mediul privat de afaceri (60,2%), să ajute Republica Moldova să nu mai fie dependentă de piața rusească de gaze și energie (56,3%), să fie un stat privilegiat pentru investițiile românești (56,1%), să vadă o integrare a economiei Republicii în cea românească (53,4%) dar și să obțină de la România garanții de securitate în contra amenințărilor dinspre Transnistria (45,2%).

Dacă ar fi să aleagă să se mute în România, respondenții au declarat că ar prefera Bucureștiul (13,7%), Iașiul (11,8), Brașovul (7,6%) sau Clujul (4,6%).

În topul personalităților românești cu care cei chestionați ar identifica România de astăzi, se găsesc pe primele trei locuri: Ștefan cel Mare (23,5%) , Mihai Eminescu (12,7%) și Vlad Țepeș (8,8%). Domnitorii unirii: Mihai Viteazul și Alexandru Ioan Cuza, ocupă locurile 4 și 5.