Se va îndatora România cu mai mult de 50% din PIB?

Una din marile bătălii din ultimul timp purtate de guvernul României este aceea de a menține datoria publică a țării sub pragul de 50% din PIB. Aceasta continuând să mențină echilibrul bugetar prin îndatorare.

BUCUREȘTI, 4 feb - Sputnik. Depășirea pragului de 50% în ceea ce privește raportarea datorieiublice la PIB ar obliga statul român la politici stricte de austeriate, cu consecințe sociale deosebit de grave, având în vedere contextul complex (pandemie, criză economică și criză regională de securitate) în care se găsește România.

Depășirea pragului de 50% presupune prin lege obligația guvernului de a îngheța cheltuielile cu salariile bugetarilor și de a prezenta public un program de ajustare și austeritate, menit să reducă strict cheltuielile bugetare și să ajute la scăderea impactului datoriilor.

În noiembrie 2021, datoria publică era la 48,7% din PIB, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. O ușoară redresare a economiei salva în toamnă România de perspectiva politicilor de austeritate. În aprilie 2021, datoria publică urcase până la 49,9% din PIB.

Anul 2021 a fost un an în care economia românească, blocată în 2020 de măsurile restrictive impuse de pandemie, a avut o ușoară repornire (din păcate și ea condiționată de restricții pandemice). Însă cu toate acestea, tot anul a fost o cursă foarte strânsă între gradul de îndatorare și creșterea PIB.

După ce în aprilie 2021, glonțul austerității a trecut pe lângă ”urechile” guvernului, lunile ce au urmat au redus riscul de a depăși pragul de 50 la sută din PIB cu un 1,5- 1,3%.
Cu toate acestea, România a reușit să încheie anul 2021 la limită. Anul 2022, însă nu are semne bune.

Criza prețurilor din energie, explozia inflației, greu controlată de către guvern, haosul decizional de la palatul Victoria și încăpățânarea autorităților de a prelungi presiunea justificată pandemic pe economie, ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea guvernului de a administra economia României.

Va continua PIB-ul să crească în ciuda mediului ostil economic încurajat inclusiv de către autorități? Va crește suficient ca să păstreze distanța cu ritmul de îndatorare publică ce a devenit, se pare, principalul instrument al guvernului de a rula datoriile și de a finanța deficitul? Viitorul ne va oferi răspunsul la aceste întrebări.