”Trenulețul” merge la Eurovision. Trenul românesc nu merge în Europa

Trenurile revin la modă. Germania și Austria au inaugurat un tren de noapte care să lege Scandinavia de Austria. Durata călătoriei este 22 de ore. Exact cât faci cu trenul de la Constanța la Sighetul Marmației.

BUCUREȘTI, 2 feb -Sputnik. Nu doar pentru că sunt mai ecologice, dar și pentru că sunt sigure, confortabile, pot oferi o experiență de călătorie în sine, trenurile sunt departe de a fi un mijloc de transport ”depășit”. Anul 2021 a fost un an pe care Uniunea Europeană l-a dedicat cu prioritate transportului feroviar.

Nu e o întâmplare, deci, că infrastructura feroviară se dezvoltă în Europa și politicile cu privire la transportul feroviar sunt gândite cu viziune. Din păcate, nu putem spune lucrul acesta despre România.

Trenul inaugurat între Malmo și Salsburg străbate 1300 de kilometri în 22 de ore. Motivul este acela că, fiind un tren de noapte, în care călătorii trebuie să se odihnească și să se bucure de călătorie, nu este nicio grabă. Dacă se grăbesc, călătorii pot apela la o rută feroviară cu întreruperi, care face același drum în 14-16 ore.

În România, una din cele mai lungi călătorii cu trenul, de la Constanța la Sighetul Marmației, durează tot 22 de ore. Pentru doar 800 de kilometri.

De altfel CFR-ul are o problemă chiar când se raportează la propriul său trecut. Automotorul Malaxa, în 1937 parcurgea distanța dintre București și Constanța în 2 ore și jumătate. După 85 de ani, CFR a reușit performanța să reducă timpul necesar pentru această distanță cu ....15 minute.

Dar acesta este un caz fericit. Într-o piesă de teatru din 1967, ”Fii cuminte, Cristofor!”, autorul, dramaturgul din păcate prea ades uitat, Aurelian Baranga, introduce câteva informații din mersul trenurilor. Distanța de la București la Iași se parcurgea atunci în 5 ore și 45 de minute. După 55 de ani, timpul petrecut în tren a fost mărit cu jumătate de oră, la 6 ore și 15 minute.

Nici la capitolul ”comoditate”, CFR nu stă bine. Vagoanele restaurant sau bar au fost reduse numeric și distribuite după criterii uneori extravagante. Într-o lungă călătorie pe zi cu trenul de la București la Cluj Napoca, călătorul nu poate cumpăra o sticlă de apă plată. Însă într-o călătorie de noapte poate avea acces la....un vagon restaurant. Ce ar fi noaptea fără hidratare?

Nici vagoanele nu sunt suficiente. Iar distribuirea locurilor se face aritmetic, astfel încât călătorii să fie bine înghesuiți în două vagoane din patru. Probabil pentru a încuraja socializarea.

În timp ce Europa se unește feroviar, România a renunțat la trenul de Veneția, a renunțat la trenul de Belgrad, a ieșit dintr-un parteneriat balcanic care facilita transportul feroviar în regiune și asigură doar 3 curse pe săptămână pentru legătura feroviară cu Chișinăul.

Nici financiar nu este rentabil să mergi cu trenul. Gratuitatea pentru studenți a dispărut. La fel au dispărut diverse reduceri și facilități financiare. Trenul românesc e scump fără motiv.

”Merge trenul parcă zboară/dintr-o țară în altă țară” este, din păcate, doar o licență poetică a fraților Adhavov și a celor de la Zdob și Zdub. Care măcar merg la Eurovision, dacă transportul feroviar nu merge în Europa.