Societate
Știri de ultimă oră din societate, cazuri sociale, probleme, asistență socială, viața de zi cu zi, evenimente publice, culturale, viața de la țară, din cartier, prognoza meteo

Marco Katz, despre rescrierea istoriei: Se încearcă și în România

© Sputnik / Georgiana ArseneMaximilian Marco Katz, directorul fondator al Centrului de Monitorizare și Combatere a Antisemitismului din România
Maximilian Marco Katz, directorul fondator al Centrului de Monitorizare și Combatere a Antisemitismului din România - Sputnik Moldova-România, 1920, 30.01.2022
Urmăriți-ne pe
Yandex newsTelegram
Directorul fondator al Centrului de Monitorizare și Combatere a Antisemitismului din România, a vorbit, într-un interviu acordat în exclusivitate Agenției de Presă Sputnik, despre problema antisemitismului în țara noastră.
BUCUREȘTI, 30 ian – Sputnik. Se confruntă România cu antisemitism? Există pericolul rescrierii istoriei? Iată numai câteva întrebări la care Maximilian Marco Katz, directorul fondator al Centrului de Monitorizare și Combatere a Antisemitismului din România a răspuns, într-un interviu acordat în exclusivitate Agenției de Presă Sputnik, despre problema antisemitismului în țara noastră.
Astăzi vă prezentăm prima parte a interviului.
Cine sunteți dumneavoastră, domnule Katz?
Numele meu este Marco Katz. M-am născut în București. Sunt directorul fondator al Centrului de Monitorizare și Combatere a Antisemitismului din România, sunt un cetățean român, la fel ca orice alt om născut aici care, din păcate, în ultimii 20 de ani, după un incident anti semit trăit de mine personal, mă preocupă și mă ocup de antisemitismul existent în România. Între altele, mă ocup și de memoria unor membri ai familiei mele care au suferit – iar unul dintre ei a fost ucis în timpul Pogromului din ianuarie 1941 – și, între altele, ținând seama că eu consider că statul Israel este o pavăză pentru poporul evreu, mă preocupă și suportul pentru acest stat. În cadrul activităților pe care le desfășor o să menționez și o călătorie comemorativă pe care am făcut-o în 2015, atunci când m-am alăturat unui grup de motocicliști care au venit de la Ierusalim în drum spre Berlin, un grup de motocicliști care au reconstituit o călătorie istorică pe care un alt grup de motocicliști evrei l-a făcut din 1932 din Palestina spre comunitățile evreiești din Europa pentru a aduce la cunoștința acelor comunități despre jocurile olimpice ale poporului evreu care au început în 1932 în urma excluderii sportivilor evrei din viața sportivă de către naziști.
Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului - Sputnik Moldova-România, 1920, 27.01.2022
Rusia
Ambasada Rusiei, mesaj de Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului
Considerați că în ziua de astăzi antisemitismul reprezintă o problemă? Ne confruntăm cu manifestări antisemite?
În ziua de astăzi, antisemitismul reprezintă o problemă, o problemă serioasă în special pe fondul faptului că, în România, comunitatea evreiască este foarte mică.
Este o comunitate care cuprinde, poate, 3000 de evrei. În comunitate sunt și membri care sunt ne-evrei – au fost parteneri de viață ai evreilor – soți, soții și așa mai departe. Pe acest fond eu consider că da, antisemitismul este o problemă.
Observăm cum reprezentanți marcanți ai Federației Ruse, cum ar fi președintele Societății Istorice Ruse, Serghei Narîșkin, au atras atenția asupra faptului că se încearcă o rescriere a istoriei la momentul de față și, de asemenea, că sunt manifestări ale nazismului în mai multe țări din Europa cum ar fi, spre exemplu, în Ucraina. Cum percepe comunitatea evreiască aceste lucruri?
Rescrierea istoriei este un lucru care a apărut în ultimii 20 de ani. Se încearcă și în România. Nu sunt la curent cu ce se întâmplă în alte țări pe această temă, dar evident că antisemiții și negaționiștii încearcă tot timpul să convingă pe ceică Holocaustul sau nu a existat sau a fost un eveniment care nu merită toată atenția pe care o primește și că evreii de fapt exploatează acest Holocaust imaginar în favoarea lor. Aceste încercări sunt prezente și în România, la nivelul societății și la nivelul Academiei, de exemplu, la nivelul politic, la nivele mult mai înalte decât cele unde suntem învățați să vedem aceste fenomene antisemite, iar acest lucru este îngrijorător.
COMEMORARE VICTIME HOLOCAUST România, 25 ianuarie 2022, Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu - Sputnik Moldova-România, 1920, 25.01.2022
Politică
Comemorarea Holocaustului la Templul Coral
Măsurile care au fost luate de Guvernul României în ultimii 3 ani de zile sunt măsuri binevenite, un început bun în rezolvarea unei probleme care continuă de zeci de ani de zile.
Puteți exemplifica aceste măsuri pentru publicul larg?
Voi începe cu legislația care a început să fie introdusă în România începând cu 2002, atunci când a apărut prima Ordonanță de Urgență Guvernamentală, direcționată în direcția combaterii antisemitismului și a negaționismului. Ordonanța s-a transformat în lege. Astăzi există un set de legi care, de fapt, combat antisemitismul și negaționismul – cel puțin în teorie.
Din păcate, aceste legi nu sunt implementate. Cei care trebuie să le implementeze nu au cunoștințele necesare pentru a ști cum să interpreteze aceste legi și cum să le aplice.
Lăsând legislația la o parte, în ultimii 2 ani de zile, MAE a lucrat la o strategie pentru combaterea antisemitismului și a negaționismului în România. Include, de asemenea, dezvoltarea unui program educațional care va fi implementat din 2023 la nivelul liceal și care va deveni obligatoriu.
Klaus Iohannis - Sputnik Moldova-România, 1920, 30.06.2021
Politică
Ședință solemnă dedicată Holocaustului, Iohannis – mesaj puternic!
Încă din 2005 un astfel de program educațional există, numai că în 2005, atunci când și eu am participat la elaborarea acestui program, el a devenit dintr-unul obligatoriu, unul opțional. Acest lucru s-a datorat împotrivirilor care s-au născut în sânul Parlamentului la acea dată cu privire la acest program.
Toate aceste lucruri cumulate pot fi baza unei schimbări care este mult dorită pe tema antisemitismului și a negaționismului în România.
Din păcate, în acest moment, aceste fenomene sunt prezente în special în mediul online, unde nu am văzut să fie implementate măsuri pentru a le combate.
În partea a doua a interviului, veți afla amănunte despre rolul covâritor jucat de Armata Roșie, precum și despre familia lui Maximilian Marco Katz – o poveste de viață cutremurătoare, ce depășește orice închipuire.
Fluxul de știri
0