Inpolitics: De ce e Iohannis obsedat de aducerea trupelor străine în România?

Portalul Inpolitics pune o întrebare cheie, arătând dedesubturile acestei chestiuni: de ce e Iohannis obsedat de aducerea trupelor străine în România?

BUCUREȘTI, 27 ian - Sputnik. Într-o analiză marca Inpolitics, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob încearcă să înțeleagă obsesia președintelui Klaus Iohannis de a aduce trupe străine în România.

El pleacă de la o informație interesantă transmisă de președintele Iohannis după ședința CSAT, aceea că el ”a cerut personal” aducerea de trupe franceze și americane în România, ca răspuns la evoluțiile din zonă. Dar dacă lucrurile stau așa, întreabă jurnalistul, CSAT mai are vreun rost?

”De unde o primă observație îngrijorătoare: președintele României cere trupe străine pe firul scurt, de la alți președinți, fără a ridica problema respectivă, în prealabil, măcar formal, în CSAT, consiliu care nu s-a mai reunit din vara trecută”, atrage atenția jurnalistul.

CSAT se întâlnește post factum

El arată că, și de data aceasta, CSAT s-a reunit nu doar după solicitarea de trupe a președintelui, ci chiar și după ce venise acceptul lui Macron.

BTI amintește prevederile Constituției de la art.119: CSAT ”organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii”.

”După ce s-a întâmplat azi, putem vorbi de emascularea deplină a CSAT, devenit un organ decorativ, care doar ia act de deciziile gata luate de președinte, împreună cu un alt președinte străin”, arată BTI.

Pe de altă parte, continuă jurnalistul, Iohannis vorbește despre aducerea de trupe străine, ”ca parte a răspunsului aliat la evoluțiile de securitate din regiune”, doar că BTI rememorează faptul că respectivele trupe sunt o marotă a lui Iohannis nu în contextul actual, ci dintotdeauna.

Iohannis cerea trupe străine în România dinainte de a deveni președinte

Și iată cum BTI le reamintește cititorilor că Iohannis cerea trupe străine în volumul ”Pas cu pas”, scris în 2014, înainte de a deveni președinte. Iată ce spunea Iohannis când era încă primar la Sibiu:

”Consider, aşadar, că, în ceea ce priveşte NATO, este necesară o creştere a prezenţei militare în România şi în Bulgaria”!

De unde, observă BTI, demersul pe lângă Macron de acum nu e, deci, impus de recentele tensiuni, ci este o soluție universală și atemporală a lui Klaus Iohannis, de pe când nu era președinte, ci doar primar de municipiu.

Chestiunea aducerii sau reducerii de trupe străine pe teritoriul unui stat nu e deloc una simplă, dimpotrivă, atrage jurnalistul atenția pe mai departe. El le amintește cititorilor de reacțiile stârnite de decizia lui Trump de reducere a trupelor din Germania și relocare a lor în Belgia și Italia, de opoziția multor japonezi, germani ori italieni, după al doilea război mondial, la existența unor baze militare străine pe teritoriile lor.

”Iohannis a sărit lejer peste asemenea analize încă din 2014, fiind greu de crezut că își bătea capul cu ele la primăria Sibiu, unde lucra la vremea scrierii ”Pas cu pas”. În acest caz, de unde vine, oare, obsesia permanentă a lui Iohannis de a instala cât mai multe trupe străine pe teritoriul României?”, este întrebarea de final a lui Bogdan Tiberiu Iacob.