Ședință CSAT, convocată de Iohannis, după ce Rusia a cerut retragerea trupelor străine

Miercuri, 26 ianuarie 2022, Consiliul Suprem de Apărare a Țării – CSAT – convocat de președintele României, Klaus Iohannis, se întrunește la Palatul Cotroceni. Ce se află pe ordinea de zi.

BUCUREȘTI, 26 ian – Sputnik. Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat miercuri, 26 ianuarie 2022, Consiliul Suprem de Apărare a Țării – CSAT, la Palatul Cotroceni.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei, care va avea loc începând cu ora 13:00, sunt incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO şi măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei.

Reamintim că vineri, 21 ianuarie 2022, Klaus Iohannis s-a întâlnit cu premierul Nicolae Ciucă pentru a discuta despre situaţia de securitate de pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice.

Iohannis, ”sărit” de la conferința cu Joe Biden

Președintele SUA, Joe Biden, a discutat luni, 24 ianuarie 2022, într-o video conferință, cu liderii europeni. Este vorba despre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European Charles Michel, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, prim-ministrul italian Mario Draghi, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, preşedintele polonez Andrzej Duda şi premierul britanic Boris Johnson.

Discuțiile dintre Biden și liderii europeni au loc în contextul în care miniștrii de externe ai țărilor UE au discutat, luni, despre sancțiunile pe care blocul occidental ar urma să le impună Rusiei în cazul unei invazii în Ucraina, notează antena3.ro.

Președintele României, Klaus Iohannis, nu a fost invitat la videoconferință.

Istoricul Armand Goșu a explicat de ce Joe Biden ”a uitat” să-l invite pe Klaus Iohannis la videoconferința cu liderii din Europa, ”liderii Italiei, Germaniei, Franței, Poloniei, țărilor care contează”.

În opinia sa, cu toate că România are cea mai lungă graniță cu Ucraina și Bucureștiul ar avea ”interese de securitate de promovat acum”, România nu contează.

”Din păcate, nu contezi. Asta se întâmplă când ai o clasă politică mediocră”, a precizat Goșu.

Ce a transmis Ministerul rus de Externe

Ministerul rus de Externe a menționat că Rusia dorește ca trupele străine să părăsească teritoriul României.

Ministerul rus al Afacerilor Externe (MAE) a publicat răspunsurile la întrebările mass-media primite la conferința de presă în urma rezultatelor activităților diplomației ruse în 2021.

Cu referire la prevederile acordului privind asigurările de securitate pe care Rusia le-a înaintat SUA și NATO, MAE rus a răspuns, la întrebarea privind revenirea la situația din 1997.

Mai precis, întrebarea a sunat așa: „Ce înseamnă pentru Bulgaria și România cererea Rusiei ca NATO să revină la configurația din 1997: retragerea din NATO, scoaterea bazelor americane sau altceva?”.

Ministerul rus de Externe a menționat că dorește retragerea trupelor străine din aceste țări.

„Unul dintre pilonii inițiativelor noastre pe care l-ați menționat este formulat în mod deliberat cu cea mai mare claritate și nu permite interpretări ambigue. Este vorba despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alți pași pentru a reveni la configurația din 1997 pe teritoriul țărilor care nu erau membre NATO la acea dată. În lista acestor țări sunt Bulgaria și România”, a răspuns MAE rus.

Consiliul Rusia - NATO, comentariul lui Stoltenberg la subiect

Discuțiile delegației ruse cu reprezentanții tuturor celor 30 de țări membre NATO au avut loc pe 12 ianuarie la Bruxelles, evidențiind încă o dată diferențele de poziții ale părților și s-au încheiat fără careva înțelegeri pentru continuarea dialogului.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus posibilitatea unor compromisuri în problemele de securitate importante pentru Rusia, inclusiv ca NATO să renunța la extindere și să-și retragă trupele de pe teritoriul fostelor țări socialiste și republicilor post-sovietice care au aderat la Alianță după 1997.

„Desigur, nu putem fi de acord că nu ar trebui să avem trupe NATO în toate țările care au aderat la NATO după 1997. Ideea este că jumătate dintre membrii noștri ar rămâne fără protecția trupelor NATO”, a spus Stoltenberg.

Rusia vrea asigurări de securitate

La sfârșitul anului 2021, Rusia a publicat proiectele de tratat cu Statele Unite și de înțelegere cu NATO cu privire la garanțiile de securitate. Moscova solicită, între altele, de la partenerii săi occidentali garanții juridice privind renunțare la extinderea în continuare a Alianței Nord-Atlantice spre Est, aderarea la bloc a Ucrainei și la crearea bazelor militare în țările post-sovietice.

Părțile au avut consultări la Geneva pe 9 și 10 ianuarie. Încă înainte de începerea negocierilor, SUA au calificat unele puncte ale documentului drept inacceptabile, în timp ce Rusia a subliniat că acesta nu este un ultimatum, însă nu va face concesii unilaterale, mai ales sub presiune.

Situația din jurul Ucrainei

Politicienii occidentali susțin în ultimele luni că Rusia a adunat trupe la granița cu Ucraina. După cum a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, forțele armate se deplasează pe teritoriul statului - acest lucru nu amenință pe nimeni și nu ar trebui să îngrijoreze pe nimeni.

Moscova a subliniat că declaraţiile despre „agresiunea rusă” sunt folosite ca pretext pentru a mări contingentul Alianţei în regiunile de graniţă. După cum a menționat anterior ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, NATO crește aprovizionarea cu arme către Ucraina, unde numărul instructorilor occidentali a crescut.

Potrivit diplomatului, acest lucru ar putea provoca autoritățile ucrainene „la aventuri militare”, ceea ce reprezintă o amenințare directă la adresa securității Rusiei. Moscova crede că Occidentul încearcă să creeze un grup de trupe în apropierea granițelor ruse.

Vladimir Putin a subliniat anterior că extinderea în continuare a NATO spre Est și desfășurarea de arme ofensive pe teritoriul ucrainean și în țările vecine sunt „linii roșii” pentru Moscova.