Politică
Ultimele știri din politică, cele mai importante evenimente de la Președinție, Guvern și Parlament, partide politice, declarații ale politicienilor, știri pe surse, comentarii și analize

Reacția lui Iohannis la solicitarea Rusiei: a convocat CSAT

© Inquam Photos / George CalinKlaus Iohannis și Nicolae Ciucă
Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă - Sputnik Moldova-România, 1920, 21.01.2022
Urmăriți-ne pe
Yandex newsTelegram
După întâlnirea de astăzi cu premierul Nicolae Ciucă, președintele Klaus Iohannis a convocat CSAT-ul ca răspuns la solicitarea MAE rus ca NATO să își retragă trupele din România
BUCUREȘTI, 21 ian – Sputnik. Președintele Klaus Iohannis a avut astăzi, de la ora 13.00, o întâlnire cu Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, pe tema solicitării MAE rus ca trupele NATO să se retragă din România și Bulgaria.
Ulterior, Administrația Prezidențială a anunțat că Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni.
Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la:
Situația de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO;
Măsuri privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate și creșterea rezilienței.

Ce a transmis Ministerul rus de Externe

Ministerul rus de Externe a menționat că Rusia dorește ca trupele străine să părăsească teritoriul României.
Ministerul rus al Afacerilor Externe (MAE) a publicat răspunsurile la întrebările mass-media primite la conferința de presă în urma rezultatelor activităților diplomației ruse în 2021.
Cu referire la prevederile acordului privind asigurările de securitate pe care Rusia le-a înaintat SUA și NATO, MAE rus a răspuns, la întrebarea privind revenirea la situația din 1997.
Mai precis, întrebarea a sunat așa: „Ce înseamnă pentru Bulgaria și România cererea Rusiei ca NATO să revină la configurația din 1997: retragerea din NATO, scoaterea bazelor americane sau altceva?”.
Ministerul rus de Externe a menționat că dorește retragerea trupelor străine din aceste țări.
„Unul dintre pilonii inițiativelor noastre pe care l-ați menționat este formulat în mod deliberat cu cea mai mare claritate și nu permite interpretări ambigue. Este vorba despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alți pași pentru a reveni la configurația din 1997 pe teritoriul țărilor care nu erau membre NATO la acea dată. În lista acestor țări sunt Bulgaria și România”, a răspuns MAE rus.

Poziția ministrului român al Apărării

În contextul subiectului legat de o eventuală participare a trupelor române în conflictul din Ucraina, ministrul român al Apărării a subliniat că România nu va participa și a dat asigurări că nu este vorba de niciun pericol militar pentru România.
Totodată, el a menționat un pentru România ar fi un pericol revenirea în Europa de Est la situația de securitate de dinainte de anul 1997, când NATO a făcut primul val de extindere între țările fostului Tratat de la Varșovia.
„Dacă ar fi să spun, sintetic, pericolul pentru România nu e unul militar, ci este unul strategic: acela de a încerca, ce face Rusia, să ne întoarcem la 1991, atunci când s-a desființat Tratatul de la Varșovia, sau la 1997, când a început NATO să se deschidă spre alte țări, spre a asigura securitatea altor țări", a spus Dîncu, solicitat de TVR.

Consiliul Rusia - NATO, comentariul lui Stoltenberg la subiect

Discuțiile delegației ruse cu reprezentanții tuturor celor 30 de țări membre NATO au avut loc pe 12 ianuarie la Bruxelles, evidențiind încă o dată diferențele de poziții ale părților și s-au încheiat fără careva înțelegeri pentru continuarea dialogului.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus posibilitatea unor compromisuri în problemele de securitate importante pentru Rusia, inclusiv ca NATO să renunța la extindere și să-și retragă trupele de pe teritoriul fostelor țări socialiste și republicilor post-sovietice care au aderat la Alianță după 1997.
„Desigur, nu putem fi de acord că nu ar trebui să avem trupe NATO în toate țările care au aderat la NATO după 1997. Ideea este că jumătate dintre membrii noștri ar rămâne fără protecția trupelor NATO”, a spus Stoltenberg.

Rusia vrea asigurări de securitate

La sfârșitul anului 2021, Rusia a publicat proiectele de tratat cu Statele Unite și de înțelegere cu NATO cu privire la garanțiile de securitate. Moscova solicită, între altele, de la partenerii săi occidentali garanții juridice privind renunțare la extinderea în continuare a Alianței Nord-Atlantice spre Est, aderarea la bloc a Ucrainei și la crearea bazelor militare în țările post-sovietice.
Părțile au avut consultări la Geneva pe 9 și 10 ianuarie. Încă înainte de începerea negocierilor, SUA au calificat unele puncte ale documentului drept inacceptabile, în timp ce Rusia a subliniat că acesta nu este un ultimatum, însă nu va face concesii unilaterale, mai ales sub presiune.

Situația din jurul Ucrainei

Politicienii occidentali susțin în ultimele luni că Rusia a adunat trupe la granița cu Ucraina. După cum a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, forțele armate se deplasează pe teritoriul statului - acest lucru nu amenință pe nimeni și nu ar trebui să îngrijoreze pe nimeni.
Moscova a subliniat că declaraţiile despre „agresiunea rusă” sunt folosite ca pretext pentru a mări contingentul Alianţei în regiunile de graniţă. După cum a menționat anterior ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, NATO crește aprovizionarea cu arme către Ucraina, unde numărul instructorilor occidentali a crescut.
Potrivit diplomatului, acest lucru ar putea provoca autoritățile ucrainene „la aventuri militare”, ceea ce reprezintă o amenințare directă la adresa securității Rusiei. Moscova crede că Occidentul încearcă să creeze un grup de trupe în apropierea granițelor ruse.
Vladimir Putin a subliniat anterior că extinderea în continuare a NATO spre Est și desfășurarea de arme ofensive pe teritoriul ucrainean și în țările vecine sunt „linii roșii” pentru Moscova.
Fluxul de știri
0