Telegraph: Renunțarea Germaniei la centrale nucleare, sporește dependența Europei de Rusia

Renunțarea Germaniei la energie nucleară ar putea spori dependență Europei de cărbunele și gazul rusesc, susține editorialistul ziarului britanic Telegraph.

BUCUREȘTI, 9 ian – Sputnik. Renunțarea Germaniei la energie nucleară împinge Europa spre o dependență de gazul rusesc, susține editorialistul ziarului Telegraph, Rachel Millard.

Editorialistul amintește că Berlinul a închis trei din șase centrale nucleare din țară. Cele rămase vor fi scoase din exploatare până la sfârșitul acestui an. Planul de demontare a centralelor nucleare a fost aprobat în perioada cancelarului Gerhard Schröder la începutul anului 2000. După avaria de la centrala Fukushima din Japonia în 2011, guvernul Angela Merkel a reiterat direcția spre edificarea unei Germanii non-nucleară.

“Cred că închiderea centralelor nucleare germane e un absurd și o eroare gravă. Aș spune că e o crimă climatică. Renunțarea la centrala Bełchatów pe baza de cărbune în Polonia ar fi mai utilă mediului”, consideră expertul Michael Liebreich.

Pentru a amortiza urmările încălzirii globale, Europa intenționează să realizeze o tranziție la surse de energie ecologice până în 2045. Prin urmare, continental va fi nevoit să producă cantități mari de energie electrică “cu un nivel redus de carbon” pentru alimentarea uzinelor, mașinilor electrice și gospodăriile casnice. Însă, în realitate închiderea centrale nucleare în Germania reprezintă “o cale periculoasă”, care va spori dependența continentului de cărbunele și gazul rusesc, scrie Millard.

Chiar dacă Berlinul își propune să treacă la surse de energie regenerabile, acesta este nevoit să mizeze doar pe centralele pe gaz, pentru a asigura necesitățile țării în perioada tranziției. Politicienii europeni asigură că este vorba de o măsură temporară: în viitor vor putea funcționa în baza de hidrogen, care nu elimină gaze cu efect de seră. Germania a cheltuit deja opt miliarde de euro pentru 60 de astfel de proiecte. Problema constă în faptul că o astfel de economie “de hidrogen” ar putea să nu apară niciodată, susțin experții.

“Ce se va întâmpla dacă așteptările legate utilizarea comercială pe scară largă a acestui tip de energie nu se vor adeveri? Drept urmare, vom avea multe capacități care vor cere astfel de combustibil, însă va fi energie insuficientă. E nevoie de un plan de rezervă”, conchide specialistul în probleme de mediu, Maria Pastuhova.

În ultimele luni în Europa se observă o creștere semnificativă a prețurilor la gaz. Majorările au început în aprilie, iar la începutul lui octombrie prețul la combustibil a depășit o mie de dolari. Recordul istoric – 2190,4 de dolari pentru o mie metri cubi a fost înregistrat pe 21 decembrie.

Experții consideră că această scumpire a combustibilului este determinată de câțiva factori: un nivel scăzut de completare a depozitelor subterane și cererea înaltă la gazul lichefiat în Asia. În prezent piața este influențată de condițiile meteo și incertitudinile legate de lansarea Nord Stream 2.