EDITORIALIST
Editoriale și analize de actualitate, pe subiecte fierbinți ce țin de politică, economie, societate, relații internaționale, conflicte, securitate, SUA, UE, NATO, Rusia, China, România

Rusia nu are de ce să înghețe Europa. Europa o face cu propriile mâini

© AP Photo / Michael SohnGerman flags wave in front of the Reichstag building, host of the German Federal Parliament Bundestag, in Berlin, Germany. (File)
German flags wave in front of the Reichstag building, host of the German Federal Parliament Bundestag, in Berlin, Germany. (File) - Sputnik Moldova-România, 1920, 25.12.2021
Urmăriți-ne pe
Yandex newsTelegram
Presa occidentală este alarmată. Guvernul Germaniei decis ca în următoarele zile să stopeze trei din cele șase centrale atomo-electrice din țară.
de Serghei Savciuk
S-ar părea că toată comunitatea ecologistă mondială ar trebui să iradieze de bucurie, însă nu e cazul. Dacă tragem o privire peste titlurile majorității publicațiilor străine, vom observa că majoritatea au un caracter destul de sumbru. Și specialiștii din sectorul energetic, și cei din cel financiar susțin într-un glas că Berlinul și-a ales nu cea mai potrivită perioadă pentru realizarea ambițiilor sale verzi.
Germania este principala economiei a Europei, cu un volum de peste patru trilioane de dolari. Totodată ea reprezintă fundamentul care echilibrează și garantează siguranța economiei colective a Europei, fiind o locomotivă care o trage înainte. Iată de ce toți jucătorii interesați urmăresc cu atenție proiectele realizate de Berlin, rezultatele cărora îi vor viza pe toți vecinii și partenerii comerciali, fără nicio excepție.
Cea mai mare îngrijorare provoacă este nu atât stoparea celor trei centrale atomo-electrice, Grohnde, Gundremmingen C și Brokdorf (care era planificată de mai mult timp), ci momentul ales.
Pentru guverne și bugetele multor state, anul 2021 se încheie pe o notă minoră. Îmbinarea tentativelor de a reface economia mondială și condițiile meteo au provocat o creștere record a prețurilor la resursele energetice, care în mod logic au dus la o penurie, la rezerve epuizate și prețuri la energie electrică de câteva ori mai mari decât un an în urmă. Spre exemplu, în Germania un MWh costă peste 430 de euro, ceea ce e cu 350 de euro mai mult decât anul trecut. Prețuri similare se înregistrează în Austria, Franța și Belria, chiar dacă în decembrie 2020 un MWh se tranzacționa la burse cu peste 100 de euro.
În paralel se remarcă o reducere a rezervelor de combustibil în depozite. E știut că de la începutul lui noiembrie companiile operatoare europene au extras din depozitele subterane peste 14 miliarde de metri cubi de gaz. Nivelul de completare a depozitelor subterane este de 60 la sută – cel mai prost rezultat din ultimii cinci ani. Mai trist a fost doar în 2018, când în partea europeană a continentului a făcut ravagii un ciclon rece, supranumit “Bestia din Est”. Perioada temperaturilor extrem de joase a durat atunci până la începutul lui martie, acoperind cu un strat gros de zăpadă regiunile de Sud, motiv pentru care a fost dată peste cap circulația transportului, au fost anulate sute de curse aeriene.
Заснеженные опоры ЛЭП - Sputnik Moldova-România, 1920, 24.12.2021
Economie
Un adevărat șoc: O creștere bruscă a prețurilor la gaz și electricitate în Germania
Perioada a fost una complicată, însă toți știau că înghețurile, mai devreme sau mai târziu, se vor sfârșit. Astăzi nici chiar cel mai disperat astrolog nu se va aventura să prezică când se va încheia pandemia și criza financiar-energetică.
Presa străină, fidelă agendei verzi, trece sub tăcere și un alt fapt, fără de care nu poate fi înțeleasă îngrijorarea de pe burse, a proprietarilor centralelor electrice și a consumatorilor finali. Ei ezită să menționeze că Germania, până la sfârșitul anului, adică, următoarea săptămână, pe lângă cele trei centrale nucleare, intenționează să închidă 11 centrale pe cărbune, în cadrul angajamentelor asumate de decarbonizare a economiei. Adică, producția de electricitate în țară va scădea nu cu trei, ci cu 6,4 gigawați.
Iar acum să ne înarmăm cu datele statistice oficiale și cu un calculator. În ultimii ani Germania a înregistrat o diminuare a producției de energie electrică. În perioada 2018-2020 energeticienii germani au produs 637,603 și 567 de terawați-ore, respectiv. În ceea ce privește consumul, nu este nimic ieșit din comun. În 2019 Germania a consumat doar 567 de terawați-ore, cu 11 la sută mai puțin decât în 2010.
Însă cele mai importante detalii se ascund dincolo de rapoartele oficiale. Berlinul depune toate eforturile posibile pentru a păstra și asigura o creștere a economiei, fapt imposibil fără o creștere a consumului de energie. Dacă nemții vor reuși să atingă țintele stabilite, atunci spre anul 2030 industria și populația lor va avea nevoie de cel puțin 700 de terawați-ore pentru asigurarea tuturor necesităților.
Totodată, independența energetică a Germaniei este convențională. Țara este capabilă să-și asigure peste o treime din consumul intern, restul se procură din afara țării.
Închiderea simultană a trei centrale nucleare și 11 centrale pe cărbune exclude din balanța energetică cel puțin 50 de terawați-ore, adică aproximativ o zecime. Reamintim că acest lucru are loc în plină iarnă, care nu este din cele mai calde, când urmează cel puțin două luni de temperaturi scăzute și prețuri impredictibile la surse energetice, de care Germania depinde în foarte mare măsură, în pofida contractului cu Gazprom.
Встреча глав МИД РФ и Индии С. Лаврова и С. Джайшанкара - Sputnik Moldova-România, 1920, 22.12.2021
Rusia
Cum va reacționa Rusia la sistarea difuzării RT DE în Germania - Lavrov
Nu doar noi nu putem înțelege sensul direcției politice promovate de noua echipă a lui Olaf Scholz. Toate publicațiile internaționale se întreabă cum Berlinul intenționează să iasă din acest blocaj artificial, pentru că nu există nicio informație clară, în afară de niște declarații de bravură despre realizarea planului de decarbonizare.
Specialiștii se arată nedumeriți de acțiunile noului cancelar.
A se începe cu intenția voluntară a Germaniei de a renunța la energie nucleară după avaria de la centrala Fukushima. Atâta timp cât prețurile mondiale erau stabile, toți salutaseră această decizie, însă acum gestul arată mai curând ca o tăiere a crăcii de sub picioare. Japonia, unde în momentul avariei activau 54 de reactoare nucleare și care au fost stopate în totalitate pentru verificări și investigații în ceea ce privește securitatea, acum le pune în funcție. Pur și simplu, pentru că fără ele este imposibilă asigurarea tuturor necesităților energetice.
În prezent autoritățile nipone și proprietarii centralei nucleare, prin coordonare cu localnicii, au amendat legislația și au relansat zeci de reactoare, așa că acum vecinii nostru din Est operează din nou cu 37 de reactoare. Adică, dacă Berlinul și-ar fi tergiversat un pic planurile de închidere a centralelor, comunitatea internațională doar ar fi mormăit un pic, pentru că în orice țară există probleme similare.
Aici ar trebuie să remarcă separat factorul ecologic. Se încearcă de mai mulți ani declararea energiei nucleare drept una pură din punct de vedere ecologic, pentru că în procesul activității centralele produc o cantitate minimă de gaze cu efect de seră – însă această decizie se pierde în oceanul birocrației internaționale.
Activiștii ecologiști occidentali susțin că nu există nicio alternativă la vectorul de evoluție, asumat de Germania – doar creșterea consumului cărbunelui, ponderea căruia în balanța energetică a țării s-a redus în ultimii trei ani de la 22 la 16 la sută. Iar acest lucru, la rândul său, pune cruce în mod garantat pe toate planurile de decarbonizare a economiei până în 2050.
Acest lucru este confirmat indirect și de știrile venite din Germania. În timp ce noua echipă politică face tot felul de acrobații de neînțeles pentru toată lumea, energeticienii germani acționează. Spre exemplu, compania Uniper a anunțat că refuză să-și închidă centrala pe cărbune Scholven-B, fiind dispusă să revină la această problemă cel mai devreme la sfârșitul anului viitor. Nu există niciun dubiu că proprietarii centralei au făcut cunoștință cu cotațiile de pe bursa energetică europeană EEX, unde prețul unui MWh din 1 ianuarie constituie de la 600 de euro și mai mult.
Aici trebuie să precizăm că Uniper și colegii lor o fac nu din zgârcenie, ci pentru a-și păstra pozițiile actuale. Potrivit aprecierilor agenției de analize BloombergNEF, marginalitatea energeticienilor germani a ajuns la cel mai mic nivel. În 2017 profitabilitatea jucătorilor de pe piață a constituit 27 la sută, anul viitor aceasta ar constitui zece la sută, iar în 2023 – fiecare euro investit de companiile operatoare va produce până la trei cenți.
Actualele tendință sunt apreciate corect și pe cealaltă parte a lumii.
Guvernul Australiei, principalul exportator de cărbune la nivel mondial, a anunțat oficial revizuirea planurilor financiare pentru următorul an. Canberra se așteaptă la o creștere a veniturilor din vânzarea și exportul resurselor energetice în 2021 cu 22 la sută, constituind 272 de miliarde de dolari. Doar din vânzarea cărbunelui energetic australienii au obținut aproximativ 40 de miliarde.
De facto, Germania, în conducerea căreia sunt reprezentați larg verzii, cu o mână închide centralele nucleare, sigure pentru climă, iar cu a doua împinge jucătorii de piață să revină la arderea cărbunelui. E încă un detaliu care oferă un motiv în plus pentru îngrijorările industriașilor și finanțiștilor.
Новоизбранный канцлер Германии Олаф Шольц держит письмо о назначении во время приема во дворце Бельвю в Берлине, Германия - Sputnik Moldova-România, 1920, 15.12.2021
Internaţional
Scholz: Germania este pregătită de un dialog constructiv cu Rusia
Acum o săptămână din Franța au venit niște știri deloc plăcute. Organizația de monitorizare a siguranței în sfera energetică a descoperit la centrala nucleară Civaux crăpături în țevile de circulație a apei în primul contur. Centrala utilizează niște reactoare PWR extrem de puternici (1560 megawați) de producție franceză, iar ambele au fost stopate în regim de urgență pentru eliminarea riscurilor unei avarii. E o problemă temporară, însă Civaux are un frate-geamăn – centrala Chooz, care a fost construită după un proiect similar, în același timp.
Din aceste considerente, autoritatea de reglementare a decis stopare și aici a trei reactoare PWR.
Adică, din balanța energetică a Franței, principalul exportator european de energie electrică, timp de câteva zile au dispărut cinci gigawați, fapt care pune sub semnul întrebării nu atât exporturile, cât asigurarea propriilor cetățeni cu energie.
Odată cu înghețurile de iarnă, spre Europa se îndreaptă în sens direct al cuvântului un viitor întunecat, unde nimeni nu poate ști cu siguranță dacă seara va putea aprinde becul din casă și ce sume vor veni în facturile de la sfârșitul lunii.
Europenii ar trebui să se acuze pe ei înșiși de o astfel de situație. Ei și-au ales conducătorii politici, care sunt scufundați în niște fantasme, ignorând legile fizicii și ale pieței.
Poate, într-o bună zi, se vor scrie cărți despre această criză artificială, nu le rămâne decât să o supraviețuiască.
Fluxul de știri
0