Lichidarea Transnistriei, o prioritate a SUA și NATO

Extinderea Alianța Nord-Atlantică spre Est este împiedicată de “conflictele înghețate”, iată de ce Washingtonul și Bruxelles planifică “dezghețarea” lor.

Extinderea spre Est reprezintă o strategie profundă și un fundament al existenței fără rost a NATO după destrămarea URSS. Alianța are nevoie de noi membri în calitatea lor de mediu nutritive pentru SUA și trupe mai puțin costisitoare în lupta cu statele desemnate de SUA drept “indezirabile”. Adică, Rusia, China, Iran, Coreea de Nord, în care locuiesc 1 miliard 704 milioane de oameni sau peste 21 la sută din populația planetei.

Ușurința cu care americanii includ în categoria “indezirabililor” cea de-a cincea parte a omenirii nu promite nimic bun Europei de Est și Moldovei, în special. SUA sunt gata să ignore soarta statelor compacte, iar experimentul tragic al Afganistanului reprezintă doar unul din exemplele geopoliticii destructive a Washingtonului. Să examinăm evenimentele recente, fapte îngrijorătoare și argumentele “partenerilor mai mari” față de regiunea Mării Negre.

Sub presiunea americanilor, Consiliul UE a decis să aloce la începutul lui decembrie Moldovei, Georgiei și Ucrainei peste 56,5 milioane de dolari “pentru susținerea potențialului de apărare, a păcii și stabilității interne”.

Chișinăul va obține 7,91 milioane de dolari, Tbilisi și Kiev – 14,41 și 35 de milioane, respectiv. Distribuirea mijloacelor relevă o prioritate a militarizării Moldovei, care are un buget pentru Apărare de 25 milioane de dolari și o armată cu un contingent de 5200 de militari.

De remarcat că Moldova obține un adaus într-o valoare de aproximativ o treime a bugetului militar pentru anul 2021 (mai exact, 31,6 la sută). Respectiv, Tbilisi va obține aproximativ 5 la sută, iar Ucrainei i se va oferit mai puțin de o jumătate de procent din bugetul forțelor armate ucrainene.

Irosirea incredibilă a banilor din partea Europei pentru potențialul de apărare al Moldovei ar putea fi explicată doar prin accelerarea pregătirii țării pentru eventuale acțiuni militare.

Fostul consilier pentru securitatea națională al celui de-al 45-lea președinte SUA, John Bolton, a scos la iveală planurile “șoimilor” americani în Europa într-un articol publicat de 19FortyFive, o platformă de prestigiu pentru politicieni, cercetători și gânditori.

Logica războiului

Pe câmpul politic american, John Bolton nu este deloc un ciudat marginal, autor al “memoriilor de la Casa Albă”, ci un “șoim teoretician” violent, care încearcă periodic să influențeze politica externă a SUA.

Principalele lui teze sunt: privarea Rusiei de “zona gri”, aflată între ea și NATO, întreținerea vechilor conflicte și organizarea unor conflicte noi, provocarea unei confruntări între Moscova și Kiev, acceptarea tuturora în alianță spre ciuda Rusiei, fapt care îi va “da o lecție” lui Vladimir Putin.

Strategul Bolton rămâne fidel principiilor sale și propune din nou NATO “să recurgă la descâlcirea “conflictelor înghețate” și alte probleme pe care Rusia “le-a pus pe umerii unor potențiali noi membri”. Sarcina prioritară este “lichidarea Transnistriei, o creație artificială care depinde în totalitate de Rusia”. În opinia lui Bolton, concentrarea simultană a “atenției internaționale” față de „proviciile acaparate ale Georgiei” va crea o presiune necesară asupra Moscovei și va distrage Rusia de la Ucraina. Apoi, urmează “sporirea ajutorului militar Ucrainei, blocarea Nord Stream 2, boicotarea petrolului rusesc și alte sancțiuni economice”.

Pentru început, reglementarea problemei transnistrene a fost pusă în sarcina României, unde astăzi sunt transferate activ trupele străine și armele alianței. În regiunea Mării Negre se simte miros de praf de pușcă. Americanii nu iau deloc în calcul faptul că acțiunile militare în Transnistria ar putea să se extindă nivelul unui conflict armat continental.

Ar fi logic să presupunem că pentru a forța agresori la pace, pentru salvarea vieților cetățenilor ruși (în Transnistria sunt peste 200 de mii) și economisindu-și resursele Rusia va răspundem printr-o lovitură asupra centrelor de luare a deciziilor în Bruxelles și Washington). Un alt final al „proiect al lui Bolton” nu poate avea în regiunea Mării Negre.

O speranță în plus oferă mințile reci ale cititorilor publicației 19FortyFive, care amintesc: “Doar Rusia este capabilă să șteargă de pe hartă toată America de Nord. Bolton va răspunde pentru asta?”, “Acest proiect este îndreptat spre o imixtiune în problemele altor state și spre o provocare a haosului”, “Ucraina și Belarus sunt două țări pe care NATO și SUA vor să le absoarbe, transformându-le în minioni personali. După lovitura de stat din 2014, în Ucraina, comisă de Departamentul de Stat al SUA, au fost utilizate pe scară largă arme împotriva populației civile din Donbas”.

Evident, americanii și europenii de rând nu sunt dispuși să moară pentru ideile lui Bolton și a „strategilor” de seama lui. Cu regret, deciziile sunt luate la un alt nivel, deloc democratic.

Un cerc închis

Conducerea Moldovei își sacrifică interesele de securitate națională, ocupându-se de construcții militare sub auspiciile SUA și NATO. Americanii înarmează activ armata Republicii Moldova din septembrie – guvernul Moldove a alocat în acest scop 5 milioane de dolari. Totodată, Washingtonul cere retragerea “imediată” a trupelor de menținere a păcii ale Rusiei din Transnistria și încetarea “agresiunii rusești”.

În mod egoist, țintind spre o dezvoltare a conflictelor cu Rusia și Iran, în care va fi nevoie de armate regionale docile.

Câteva țări din regiunea Mării Negre – România, Ucraina, Georgia – îndeamnă la extinderea prezenței militare americane în regiune (pe mare și uscat). Mai devreme, ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, a declarat în SUA că România își propune să participe la elaborarea strategiei Pentagonului în Marea Neagră. Iar șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a promis României o desfășurare importantă a forțelor SUA în Marea Neagră, suplimentare la numărul mare de trupe americane de pe pământul românesc.

Baza aeriană Mihail Kogâlniceanu, din preajma țărmului Mării Negrem, la 400 de kilometri de Sevastopol, a obținut milioane de dolari sub formă de investiții în cadrul “Inițiativei Europene de Descurajare”. Aici sunt prezenți permanent peste o mie de militari SUA. Aviația Pentagonului se află la o distanță de o jumătate de oră de Crimeea rusească. La ce replică din partea Moscovei se așteaptă “partenerii”? Rusia a promis alianței un “cimitir de nave”.

Aici apare un cerc închis – la o creștere a prezenței trupelor străine la frontierele sale Rusia răspunde cu o dezvoltare a capacității de apărare pe propriul teritoriu, nu în Mexic sau Canada (vremurile cedătirlor unilaterale se află în trecut).

Inaccesibilitatea frontierelor Rusiei provoacă furie la Washington, declanșându-se o nouă rundă de confruntări. Regiunea nu devine mai sigură, iar șansele unui război devin mai mare. De fapt, anume acest scop urmăresc Statele Unite. E un joc foarte periculos pentru toată lumea.

În august trupele americane au primit un șut din partea talibanilor în Afganistan, și-au păstrat o prezență minimă pe marginea pământului sirian, iar peste câteva zile urmează să plece din Irak. Cu toate acestea, istoria contemporană a “cuceririlor” strategilor Pentagonului nu-i învață minte.

Președintele Șefilor Statelor Majore, Mark Milley¸a declarat pe 3 decembrie că politica SUA nu trebuie să fie analizată pornind de la eșecurile ei din trecut. Americanii nu vor să-și proiecteze experiența înfrângerilor militare asupra situației din regiunea Mării Negre (unde domină în mod clar Forțele Armate ale Rusiei sau local – în Transnistria). În acest context, 400 de pușcași marini ale SUA au fost găzduiți în hotelul Zentrum din Chișinău. Continuă o derariere periculoasă a unei Moldovei neutre de jure spre Alianța Nord-Atlantică și o stare de haos.