Declarația suveraniștilor din Europa, semnată și de un partid românesc istoric

În urma întâlnirii liderilor suveraniști europeni la Varșovia, a fost adoptată o declarație comună semnată și de un partid românesc istoric

BRUXELLES, 5 dec – Sputnik. Marine Le Pen a postat pe twitter-ul său o poză de la reuniunea forțelor conservatoare de la Polonia, poză în care, chiar în fața ei, poate fi văzut și Aurelian Pavelescu, liderul PNȚCD, participant la întâlnire și semnatar al declarației care a rezultat în urma discuțiilor.

”La summitul de la Varșovia, am pus bazele pentru marea unificare a forțelor patriotice europene. Pentru a da Europa înapoi oamenilor, puteți conta pe noi!”, a scris Marine Le Pen pe twitter, ca explicație la fotografia de grup în care pot fi văzuți, printre alții, Viktor Orban, premierul Ungariei, Jarosław Kaczyński, care conduce partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS) din Polonia, precum și premierul Poloniei Mateusz Morawiecki.

Au sommet de Varsovie, nous avons posé les jalons du grand rassemblement des forces patriotes européennes. Pour rendre l’Europe aux peuples, vous pouvez compter sur nous ! pic.twitter.com/NSoTNhaYk5

— Marine Le Pen (@MLP_officiel) December 4, 2021

Ce spune Declarația de la Varșovia – statul națiune e mai important

Declarația de la Varșovia reprezintă un punct de cotitură în reunificarea forțelor conservatoare din Europa, acesta fiind și scopul reuniunii de două zile de la Varșovia.

Iată textul complet al Declarației:

”Participanții la conferința de astăzi împărtășesc o convingere comună și profundă că UE este alcătuită din state naționale libere și egale, legate prin multe domenii de cooperare apropiată. Împărtășim această convingere cu câteva milioane de cetățeni ai statelor membre ale UE.

Doar printr-un astfel de model de cooperare europeană putem salva UE de crize și tensiuni ulterioare și putem pune capăt ideii îngrijorătoare de a crea o Europă condusă de o elită autoproclamată. Respingem aplicarea arbitrară a „dreptului Uniunii”, ocolind sau chiar încălcând tratatele. Doar instituțiile suverane ale statului au legitimitate democratică deplină. Instituțiile europene nu se bucură de aceeași legitimitate și, prin urmare, trebuie să joace un rol subordonat statului-națiune în arhitectura politică.

La fel, din acest motiv, instituțiile europene nu pot deveni un instrument de creare a unei noi „națiuni europene”.

Unul dintre exemplele acestor abuzuri ar putea fi încercările de a ne altera limba într-un mod care să rupă oamenii de cultura și de moștenirea lor, cum ar fi încercarea recentă a Comisiei Europene de a șterge cuvântul „Crăciun”.

Un astfel de concept de națiune nu a existat niciodată, nu există astăzi și nu poate exista în viitor. Participanții își declară disponibilitatea de a coopera în spirit de solidaritate, la diferite niveluri și foruri, cu toate părțile și organizațiile care pun în valoare moștenirea unică a Europei și ideea unei Europe a Națiunilor.

Participanții au convenit, de asemenea, asupra unei cooperări mai strânse a partidelor lor în cadrul Parlamentului European, inclusiv organizarea de reuniuni comune și alinierea voturilor pe probleme comune, precum protecția suveranității statelor-membre și protecția împotriva imigrației ilegale.

Participanții au convenit, de asemenea, că în următoarele două luni va fi organizată o altă conferință în Spania, ca răspuns la dezbaterea în curs privind viitorul Europei”.

Cine a semnat Declarația

Partidele care au semnat declarația sunt în număr de 10, după cum urmează:

Adunarea Națională - Franța

Prawo i Sprawiedliwość (Lege și Justiție, PiS) - Polonia

Fidesz - Ungaria

Vox - Spania

Freiheitliche Partei Österreichs - FPÖ - Austria

Vlaams Belang - VB - Belgia - Flandra

Eesti Konservatiivne Rahvaerakond - EKRE - Estonia

Perussuomalaise - PS - Finlanda

Lietuvos lenkų rinkimų akcija (Acțiunea Electorală Poloneză în Lituania) - Lituania

Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚ-CD) – România

După cum se poate oberva, un singur partid din România a participat și a semnat această declarație, este vorba de PNȚCD, condus de Aurelian Pavelescu, și care îl are ca europarlamentar pe Cristian Terheș.

Ce ar putea rezulta în urma reunirii suveraniștilor

Suveraniștii sunt împărțiți în Parlamentul European în două grupuri politice, fiind 63 de europarlamentari la Grupul ECR (Conservatorii și Reformiștii), și 70 la Grupul ID (Identitate și Democrație). PPE, primul grup ca mărime și ca influență, are 178 de locuri, iar Grupul socialiștilor (S&D), al doilea ca mărime din PE, are în acest moment 146 de locuri.

La un calcul simplu, se vede că din unirea celor două grupuri suveraniste ar rezulta 133 de locuri, la doar 13 locuri distanță de al doilea grup. Dar la această grupare nouă s-ar adăuga Fidesz, care a plecat din PPE cu scandal și care participa la reuniunea de astăzi de la Varșovia, neaparținând unui grup în acest moment, ci fiind în căutare de casă, și nu doar în căutare, pentru că Viktor Orban este direct implicat în crearea unui super grup suveranist în UE. 12 europarlamentari neafiliați are în acest moment Fidesz în Parlamentul European, așadar noul grup ar fi la un europarlamentar distanță de socialiști, o diferență care poate fi ușor rezolvată.

Ca suveraniștii să aibă al doilea grup ca putere din Parlamentul European ar fi o lovitură dată eurocraților. Iar viitoarele alegeri, influențate de pandemie, vor aduce și mai multe voturi pe masa suveraniștilor, aruncându-i în competiție directă cu PPE, adică în bătălia pentru primul loc.