Noaptea de Sfântul Andrei – tradiții și superstiții

În fiecare an, în data de 30 noiembrie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, care este considerat ocrotitorul României. Noaptea de Sfântul Andrei are, însă, și conotații mistice. Ce superstiții sunt în popor de Sfântul Andrei.

BUCUREȘTI, 29 nov – Sputnik. Sfântul Andrei, primul apostol al lui Iisus Hristos care a ajuns pe aceste meleaguri, este considerat și ocrotitorul României. El este sărbătorit în fiecare an în data de 30 noiembrie.

Trebuie precizat că ziua Sfântului Andrei ”dă startul” sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae – 6 decembrie – și se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.

Cine a fost Sfântul Andrei

Sfântul Andrei, supranumit și ”Cel Întâi Chemat” a fost unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos. El a fost fratele Apostolului Petru.

Misiunea pe care a avut-o Sfântul Andrei a fost cea de creștinare a neamurilor. Aceasta a început după Înălțarea Domnului la Cer și după Cincizecime.

Atunci, Sfinții Apostoli au tras la sorți și au mers în toată lumea să propovăduiască Evanghelia, mai exact, să dea vestea cea bună a mânturirii în Iisus Hristos.

Potrivit tradiţiei Bisericii, acestui Întâi chemat i-a căzut sorțul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea, scrie digi24.ro.

Potrivit tradiției românești, Sfântul Andrei și însoțitorii săi și-au găsit loc de odihnă într-o peșteră din zona Dobrogei.

Acest așezământ a fost sfințit în anul 1943 de către episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos, numindu-l ”Peștera Sfântului Apostol Andrei”.

În acest loc a fost ridicat, în prezent, un complex monahal, intitulat Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei.

Tradiții și superstiții în noaptea de Sfântul Andrei

Noaptea Sfântului Andrei este, la români, plină de obiceiuri, tradiții, dar și superstiții, de sorginte precreștină. Superstițiile din noaptea Sfântului Andrei se referă la protecția oamenilor, a locuințelor și a animalelor.

Tradiția populară spune că în ajun de Sfântul Andrei dispare granița dintre cele văzute și cele nevăzute.

Astfel, în noaptea de Sfântul Andrei, strigoii umblă să fure ”mana vacilor”, ”mințile oamenilor” și ”rodul livezilor”.

Potrivit folclor-romanesc.ro, strigoii sunt spiritele morţilor, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo şi care, în această noapte, devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire.

În această noapte, de Sfântul Andrei, potrivit superstițiilor, lupul își vede coada, iar prada nu mai are nici o șansă să îi scape.

În noaptea de Sfântul Andrei, spiritele morților favorizează divinația și toate actele magice.

Tot în noaptea de Sfântul Andrei, fecioarele care doresc să își vadă ursitul trebuie să își pună sub pernă busuioc sfințit. Bărbatul cu care se vor căsători le va apărea în vis.

În alte regiuni ale României se crede că ursitul va apărea în noaptea de Sfântul Andrei numai dacă fata se așează goală între două oglinzi, ținând o lumânare în mână.

În noaptea de Sfântul Andrei mai este un obicei foarte răspândit: acela de a mânca turtă înmuiată în usturoi și de a serba această noapte cu mâncăruri gătite cu usturoi.