Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, 30 noiembrie

Pe data de 30 noiembrie, Biserica Ortodoxă Română îl sărbătorește pe Sfântul Apostol Andrei, cel care i-a creștinat pe români

Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit în calendarul BOR pe 30 noiembrie. Este Apostolul care a propovăduit Evanghelia lui Hristos în România, pe teritoriul Dobrogei.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în anul 1995 că ziua Sfântului Apostol Andrei să fie însemnată în calendarul bisericesc cu cruce roșie, iar în 1997 a fost proclamat Ocrotitorul României.

Ca urmare a hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001, ziua de 30 noiembrie a devenit sărbătoare națională bisericească. În anul 2012, prin Legea 147/23.07.2012, Parlamentul României, la cererea Patriarhiei, a hotărât că ziua de pomenire a Sfanțului Apostol Andrei, Ocrotitorul României să fie sărbătoare legală, zi nelucrătoare.

Cine a fost Sfântul Apostol Andrei

Sfântul Apostol Andrei era originar din Betsaida și fratele lui Simon (Sfântul Apostol Petru). Spre deosebire de fratele sau care era căsătorit, Andrei a ales să-și trăiască viață în feciorie. Erau pescari și respectau cu multa evlavie poruncile Legii. Ajunge ucenic al Sfântului Ioan Botezatorul, iar în momentul în care Ioan îi descoperă că Hristos este Mesia, lasă toate și Îl urmează pe Mântuitorul.

Pentru că Andrei a fost cel dintâi chemat să îl recunoască pe Hristos că fiind Mesia, a primit între apostoli supranumele de "primul chemat" sau "cel dintâi chemat".

Sfântul Apostol Andrei, creștinătorul românilor

Potrivit istoricilor și Sfintei Tradiții, Sfântul Andrei este primul propovăduitor al Evangheliei la strămoșii noștri daco-romani. Eusebiu de Cezareea (+340), care consemnează relatări mai vechi de la Origen și Clement Alexandrinul, spune:

"Când sfinții apostoli și ucenici ai Mântuitorului nostru s-au răspândit peste întreg pământul locuit, lui Toma, după spusele tradiției, i-a căzut la sorți [spre evanghelizare] țara parților, lui Andrei, Scythia, lui Ioan, Asia, unde și-a petrecut viața până a murit la Efes. (Istoria bisericeasca III, 8). Cei mai mulți istorici identifica Sciția cu Scythia Minor sau Dacia Pontica (Dobrogea).

Sinaxarul Bisericii din Constantinopol menționează că Andrei "a predicat în Pont, Tracia și Sciția". În veacul al XlV-lea, Nichifor Callist amintește și el că - după misiunea din Asia Mica - el a trecut să propovăduiască Evanghelia în "pustiurile scitice".

Iar Mitropolitul Dosoftei al Moldovei scrie în volumul Viață și petrecerea sfinților: "Apostolului Andrei i-a revenit [prin sorți] Bitinia și Marea Neagră și părțile Propontului, Halcedonul și Vizantea, unde e acum Țarigradul, Tracia și Macedonia, Tesalia, și sosind la Dunăre, ce-i zic Dobrogea și altele ce sunt pe Dunăre, și acestea toate le-a umblat".

După ce a predicat pe teritoriul românesc, Sfântul Andrei s-a stabilit la Patras, unde a convertit pe foarte mulți păgâni, printre care și pe Egeas, soția guvernatorului. Sfântul Andrei a murit la Patrasa.

Academicianul prof. dr. Emilian Popescu susține că guvernatorul de atunci i-a legat brațele cu frânghii Sfântului Apostol Andrei și l-a răstignit pe un măslin, în forma de X, ca să se chinuie mai mult. Din acest motiv crucea Sfanțului Apostol Andrei este în forma de X, după forma trupului sfântului, care a fost răstignit cu mâinile și picioarele în forma de cruce.

Unde se găsesc moaștele Sfântului Andrei

Capul Sfântului Andrei este păstrat în Patras, iar părți din trupul său sunt prezente în întreaga lume creștină. În România exista mai multe locuri unde se păstrează părticele din moaștele Sfântului Apostol Andrei.

Astfel, părticele din moaștele Sfântului Andrei se găsesc la Mănăstirile Secu, Neamț, Hurezi, Peștera Sfanțului Andrei, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Târgul Neamț, Catedrala arhiepiscopala din Galați și Biserica "Sfântul Apostol Andrei" din Oradea.