Consilierul guvernatorului BNR, despre criza ce paște România

Adrian Vasilescu spune că prognozele sunt complicate și că 2021 este un an în care inflația ”mătură toată planeta”. Care va fi situația în România în acest context.

BUCUREȘTI, 9 oct – Sputnik. Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României vine cu vești rele pentru români, în contextul situației tot mai complicate din punct de vedere economic existentă la nivel mondial.

Vasilescu a explicat că prognozele sunt complicate și că, potrivit acestora, așteptările sunt ca anul să fie încheiat cu o creștere economică de 7%.

”Nu cred că va fi așa. Faptul că semestrul 2 a avut o izbucnire, o creștere economică de 13% a fost un moment de recuperare. Din păcate PIB-ul nostru a rămas în continuare un vitezoman. El este capabil să meargă repede, dar nu este și sustenabil”, a declarat Adrian Vasilescu.

Consilierul lui Mugur Isărescu a adăugat că problema de sustenabilitate nu va fi rezolvată în criză, probabil că este o chestiune pentru mai târziu când vom scăpa de această criză.

”Și dacă nu cumva are dreptate economistul Roubini că după criza asta va urma mama tuturor crizelor, reîntoarcerea anilor 1970 cu problemele de atunci care au fost grave”, a adăugat Vasilescu.

Mai mult decât atât, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României spune că 2021 este un an în care inflația mătură toată planeta, iar țara noastră nu are cum să scape.

În România, a explicat Vasilescu, inflația este foarte specială și sunt 4-5 produse, cu prețuri care cresc accelerat, în primul rând electricitatea și gazele.

Așa că speranța ca prognoza BNR de 5,6% pentru decembrie, ca după aceea inflația să vină în jos pe 3-4%, nu mai este posibilă numai din cauza acestor două produse, lângă care se adaugă combustibilul, tutunul și alcoolul, a mai precizat Adrian Vasilescu.

La rândul său, profesorul de economie Mircea Coșea a subliniat că prețurile foarte mari venite pe linia inflației sunt generate de inflația indusă în SUA, care au hotărât ca datoriile mari pe care le au, determinate de prețurile din timpul pandemiei, să fie acoperite, într-o mare parte, prin inflație, inflație care a venit și-n zona europeană.