Economie
Știri de ultimă oră din economia României, Moldovei, europeană și internațională, relații economice dintre SUA, UE, Rusia, comerț extern, relații și schimburi economice, bani și valută, monede străine, EURO, Dolar, bani

Profesor, despre scumpiri: când scăpăm de majorări

© Sputnik / Miroslav RotariRoni
Roni - Sputnik Moldova-România, 1920, 15.09.2021
Abonare
Adrian Câciu vorbește despre fenomenul scumpirilor care ia amploare în România și prezintă atât cauzele ce l-au provocat, dar și soluțiile care există, pe termen mediu și lung, subliniind că dezechilibrele macro nu se rezolvă din pix.
BUCUREȘTI, 15 sept – Sputnik. Profesorul Adrian Câciu a vorbit despre cauzele ce au dus la scumpirile din ultima perioadă. El susține că prețurile la energie au un efect de antrenare în toată economia, iar majorarea lor creează efectul bulgărelui de zăpadă.
Asta înseamnă că, la rândul său, antrenează creșteri de prețuri în cascadă.
”Evident asta se traduce prin inflație care la rândul ei crește direct proporțional cu ritmul de creștere al preturilor la energie - așa numitele prețuri administrate”, a subliniat Câciu, într-o postare de pe pagina sa de Facebook.
Expertul a subliniat că, dacă există numai un puseu de creștere al prețurilor la energie, va fi un efect de bază, de antrenare, la celelalte prețuri ale bunurilor și serviciilor care se întinde pe o perioadă de până la un an, funcție de ciclul de rotație al capitalului înglobat în acele bunuri și servicii care se valorifica.
Dacă apare al doilea puseu de creștere la energie, el generează un al doilea efect de baza care la rândul sau se întinde cu încă un an, dar care se adaugă la primul. Și tot așa, fiecare puseu va genera efecte în lanț, adăugând implicit și la cele anterioare, iar inflația devine galopantă și aproape imposibil de controlat, a punctat specialistul.
Care este situația în prezent? Ei bine, ne lămurește tot Adrian Câciu. Acesta spune că, la momentul de față, ne aflăm în situația în care puseele de creștere s-au transformat într-o creștere constantă a prețurilor la energie pe o perioadă care depășește 24 de luni de aici înainte iar asta o poate observa oricine analizează bursele la termen.
La creșterea constantă se adaugă o serie de riscuri conjuncturale care se manifestă sau se vor manifesta, cel mai important ținând nu de creșterea consumului cum greșit se crede în multe analize - în general consumul de energie are caracter inelastic, iar cei care pică în capcana creșterii consumului se fac ca nu observă sau nu au capacitatea de a observa că acest consum crește acum pentru că se compara cu perioada când a fost restricționat - ci de volatilitatea prețului de furnizare pe un întreg continent care a decis o politică verde fără a avea mai întâi o ofertă de energie verde.
Scumpirea banilor și bulgărele de zăpadă în mișcare
În opinia sa, scumpirea banilor, adică majorarea ratelor de dobândă, acționează asupra unui bulgăre de zăpadă în mișcare, încetinindu-i viteza de rotație pentru că elementele care îl compun devin mai greu de rostogolit.

”În schimb dacă ridicarea nivelului dobânzilor intervine atunci când procesul de creștere a prețurilor se manifestă în continuare dinspre bază (-adică nu dispare cauza ce generează creșterea preturilor - atunci efectul este foarte nociv pentru economie pentru că în loc sa reducă inflația o ajută să crească - adaugă în efectul de antrenare, crescând costurile de finanțare, în fapt costul capitalului, factor economic determinant”, susține sursa citată.

Câciu spune că aceasta este de altfel și una din cauzele pentru care Banca Națională a României nu a intervenit până acum, dincolo de nevoia de a lăsa lichiditate ieftina într-o piață în care statul presează prin deficite și datorii asupra lichidității curente a economiei. Problema este că, în acest moment, în România avem efecte de tip bulgare de zăpadă în cascadă.
BNR nu poate decât să crească dobânzile, pentru a domoli inflația.
Însă nu este așa de simplu, deoarece, pentru ca BNR să poată face asta, statul ar trebui ca mai întâi să oprească șuvoiul creșterilor de preț la energie, care se manifesta ca o viitură.
Plafonarea prețurilor la energie, o soluție
”Pe termen scurt, nu există o altă soluție decât plafonarea prețurilor la energie. Pe termen mediu și lung pot fi găsite și alte soluții”, a punctat Câciu.
Profesorul atrage atenția că și în situația în care ar interveni plafonarea prețurilor la energie, intervenția BNR pe dobânzi nu este bine să se facă imediat pentru că efectul de antrenare din inflație al prețurilor de dinainte de plafonare are încă viteză prea mare iar dobânzile ar accelera bulgărele de zăpadă - ar influența în sus inflația, prin creșterea costurilor capitalului înglobat în bunuri și servicii - în loc să acționeze ca un instrument de frânare.
Totul este doar un cerc vicios, pentru că, atâta timp cât dobânzile sunt jos și lichiditatea crescută se naște un alt efect de antrenare în stimularea inflației.
Câciu vede ca singură soluție fezabilă stoparea creșterii preturilor bază, urmată de creșterea dobânzilor de referință numai după perioada îndeplinirii unui ciclu de rotație a capitalurilor pe termen scurt, astfel încât diminuarea lichidității dată de creșterea dobânzilor sa fie compensată de lichiditatea eliberată prin rotația bunurilor și serviciilor și de abia de atunci începe să se resimtă încetinirea ritmului de creștere al inflației.
”Nu există hocus-pocus în economia mare. Dezechilibrele macro nu se rezolvă din pix. Asta am vrut sa știți și să înțelegeți”, a punctat Adrian Câciu.
Fluxul de știri
0