Întâlniri la nivel înalt Moldova – România: OMISIUNI semnificative… oare de ce? Uitare?

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a avut o întâlnire cu președintele Camerei Deputaților din Parlamentului României, Ludovic Orban. Întâlnirea de azi a omis însă un aspect semnificativ

BUCUREȘTI, 1 sept – Sputnik. La Palatul Parlamentului a avut loc o întâlnire de prim rang între președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, și președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.

Discuția a avut loc pe temele clasice, reanimarea relațiilor la nivel interparlamentar pe mai multe domenii, creșterea gradului de cooperare – iar Orban a insistat cu ”susținerea cu aceeași forță și cu aceeași determinare parcursul european al Republicii Moldova”.

Vorba ceea, gura politicianului, adevăr grăiește!

Interesant este că Igor Grosu NU a menționat acest aspect, pe care de altfel nu l-a menționat nici în declarația din 1 august, când a anunțat această vizită la București.

De altfel, privite în oglindă, cele două declarații ale lui Igor Grosu – cea din 1 august și cea de azi, 1 septembrie, seamănă perfect – există chiar și un pasaj copy-paste – dar mai semnificativ este că azi a fost OMIS un pasaj important.

”În cadrul discuţiei (telefonice, n.n.) am fost asigurat că România este gata să intensifice semnificativ susținerea Republicii Moldova cu proiecte importante, care vor avea drept finalitate ridicarea nivelul de trai al cetăţenilor din stânga Prutului”, a relatat Grosu pe 1 august 2021.

Ei bine, azi… acele ”proiecte importante, care vor avea drept finalitate ridicarea nivelul de trai”… au dispărut! Cel puțin din discursul celor doi, pentru că nici Grosu, nici Orban nu mai vorbesc de așa ceva!

Să fie vorba de uitare?... Sau să fie din cauza războiului din PNL, Orban nemaiputând discuta deocamdată de proiecte care presupun implicare guvernamentală?

O altă omisiune este denumirea de ”cetăţeni din stânga Prutului”. Adică? Grosu omite să-i numească fie moldoveni, fie români! Din câte știm, nu există oficial sintagma în cauză, dar, cine știe, poate că o va introduce noul parlament de la Chișinău. ”Cetăţeni din stânga Prutului” poate introduce confuzii, se pot simți ucrainenii… Totuși, fiind pro-vest, nu ar fi mai bine ”cetățenii de la vestul Nistrului”? Sau Niprului?

În orice caz, ne bucurăm de faptul că există o atât de mare prietenie între cei doi lideri parlamentari, mai ales că Ludovic Orban o consideră ”istorică”.

”Vizita domniei sale m-a bucurat cu atât mai mult cu cât o consider una istorică, după ce în Parlamentul de la Chişinău există, practic, la ora actuală, o majoritate foarte clară care transmite constant semnale de democratizare, de integrare europeană şi de colaborare prietenească, frăţească dintre Republica Moldova şi România”, a spus Orban.

Desigur, nu intrăm în detalii cu privire la ce înseamnă concret aceste ”constant semnale de democratizare”, important e că le recepționează Ludovic Orban.

Ulterior, Igor Grosu a avut și o întâlnire cu președinta Senatului, Anca Dragu, cu care a adus vorba de ”consolidarea parteneriatului dintre cele două state prin realizarea proiectelor și acțiunilor comune, precum și inițierea unor proiecte noi”.

”De asemenea, am convenit să începem imediat discuțiile la nivel de comisii permanente ale Parlamentelor celor două țări pentru stabilirea unui plan comun de acțiuni în realizarea obiectivelor strategice în beneficiul cetățenilor noștri”, a spus Grosu.

De precizat că Senatul nu are atribuții de cameră decizională în privința legilor economice sau financiare, cele pe care s-ar putea baza ”ridicarea nivelul de trai al cetăţenilor din stânga Prutului”.

În schimb, este decizională pe probleme de Apărare, ceea ce poate avea mai curând legătură cu ”realizarea obiectivelor strategice” – adică aceleași gogoși pe care cheltuie banii românii de aproape 20 de ani încoace.