Situația din Crimeea înainte și după revenirea în Rusia

Ambasada Rusiei în România informează, pe pagina sa de Facebook faptul că, în ciuda încercărilor din afară de a crea obstacole artificiale în calea vieții normale a Crimeii, peninsula este, în prezent, una dintre cele mai dinamice regiuni din Federația Rusă.

BUCUREȘTI, 27 aug – Sputnik. Situația actuală din Crimeea este una foarte bună.

Reprezentanții Ambasadei Rusiei în România spun că, în ciuda încercărilor din afară de a crea obstacole artificiale în calea vieții normale a Crimeii, peninsula este, în prezent, una dintre cele mai dinamice regiuni din Federația Rusă.

În perioada cuprinsă între 1992 și 2014, autoritățile ucrainene au tratat peninsula și pe locuitorii acesteia, după principiul: ”le dăm din ceea ce ne-a mai rămas”. Economia, practic, nu se dezvolta, sfera umanitară era supusă unei ucrainizări totale, obligațiile de protejare a mediului au fost ignorate în mod barbar.

Astfel, produsul regional brut (PRB) pe cap de locuitor din Crimeea ca parte a Ucrainei, în comparație cu alte regiuni, a fost mai mic decât media națională, cu 43,6%, în 2000, cu 31,1%, în 2005 – și cu 29,5%, în 2013. În martie 2014, acest indice era de 100 500 de ruble și era de 4 ori mai mic decât cifra medie pe Rusia.

După cum a menționat, pe bună dreptate, în presă, în august 2021, șeful autonomiei național-culturale a tătarilor din Crimeea, Eivaz Umerov, ”în scurta perioadă de timp cât Crimeea a făcut parte din Ucraina independentă, aceasta din urmă nu a putut lăsa nicio amprentă semnificativă - arhitecturală, infrastructurală sau de altă natură - pe teritoriul peninsulei. Ca stat, Ucraina nu a reușit să se înrudească nici cu Crimeea în general, nici cu tătarii crimeeni, în special”, precizează reprezentanții Ambasadei Rusiei în România pe pagina lor de Facebook.

De la revenirea Crimeii la Rusia, situația din peninsulă se îmbunătățește constant, în timp ce ratele de creștere sunt dintre cele mai înalte din țară.

Astfel, potrivit diplomaților ruși de la București, din 2014 până în 2019, volumul PRB al Crimeii pe cap de locuitor a crescut la 245 500 ruble (2 835, de euro), adică de aproape 2,5 ori. Are loc o creștere stabilă a veniturilor bugetului regional (din 2014 acesta a crescut de trei ori), capătă avânt construcția de locuințe, producția industrială, există semne de renaștere în agricultură, iar sectorul tradițional important al turismului își consolidează pozițiile.

De asemenea, până în 2025, a fost prelungit Programul federal specializat (FTP) întitulat: ”Dezvoltarea socială și economică a Republicii Crimeea și a orașului Sevastopol până în 2020”, aprobat de Guvernul Rusiei la 11 august 2014.

În perioada 2015-2020, unele dintre sarcinile stabilite de program au fost deja puse în aplicare.

Astfel, a fost îmbunătățită în mod radical infrastructura de transport și de inginerie; a fost ridicată calitatea alimentării cu energie a regiunii; ritmurile de dezvoltare ale sferei sociale sunt în creștere; a fost asigurată o armonie stabilă interetnică și interconfesională în regiune.

În componența Rusiei, salariile reale ale populației din Crimeea în sectorul public, precum și pensiile și îndemnizațiile, au crescut și s-au apropiat de nivelul general din Rusia.

Cifrele vorbesc de la sine. Astfel, pentru luna octombrie 2020, salariul mediu era de 32 400 de ruble (450 USD), în timp ce în 2013 el nu a depășit 2 700 de grivne ucrainene (335 USD).

Ca răspuns la blocada energetică a Crimeei de către Ucraina în 2015, au fost stabilite cu promptitudine scheme temporare de alimentare cu energie pentru peninsulă: au fost aduse sute de generatoare mobile de capacitate sporită, a fost creat un ”pod energetic” - au fost așezate cabluri de alimentare și o conductă dublă de gaz peste strâmtoarea Kerci dinspre Kuban. Până în prezent, problema alimentării Crimeii cu energie electrică a fost rezolvată cu succes.

După impunerea criminală de către Kiev, în 2014, a blocadei apei împotriva Crimeii, prin închiderea Canalului Crimeii de Nord, problema securității alimentării cu apă a peninsulei a intrat în centrul atenției prioritare a autorităților federale și republicane.

Pentru a o rezolva, au fost deja lansate 100 km de conducte noi, iar în martie 2021, a fost dat în funcțiune lacul de acumulare ”Belbek” (cu o capacitate de 50 000 de metri cubi de apă pe zi), până la sfârșitul anului fiind planificată finalizarea construcției lacurilor de acumulare Nejinski, Prostornenski și Novogrigorievski. Un număr de instalații de desalinizare sunt în construcție. În 2021, au început lucrările la extragerea apei dulce de pe fundul Mării Azov pentru aprovizionarea localităților din nordul Crimeii.

Începând din 2015, în Crimeea au fost reparați peste 950 de kilometri de drumuri, iar până în 2024 se intenționează modernizarea a altor peste 2000 kilometri de înveliș asfaltic.

Inaugurarea Podului Crimeii, eveniment istoric

Deschiderea, în 2018, a legăturii rutiere pe Podul Crimeii, construit într-un timp record, a devenit un eveniment istoric. În 2019 a fost dată în folosință partea feroviară a podului și s-a dat drumul la traficul de pasageri, în 2020 a fost lansat traficul de mărfuri și, de asemenea, a început să funcționeze autostrada ”Tavrida” (Kerci – Sevastopol).

În 2018, și-a deschis porțile noul Aeroport Internațional ”Ivan Aivazovski”, din Sevastopol, conceput să deservească până la 10 milioane de pasageri pe an.

Sectorul turistic al peninsulei își revine.

Înainte de izbucnirea pandemiei, în 2019, aici s-au odihnit, 7,43 milioane de oameni (în perioada ucraineană peninsula era anual vizitată de 5,5 milioane de turiști).

Până în 2014, în Crimeea a predominat tendința de ucrainizare a tuturor domeniilor de activitate, inclusiv învățământul. După reunificarea peninsulei cu Rusia, în Constituția Crimeii au fost înscrise trei limbi de stat (rusă, tătaro-crimeeană și ucraineană). Conform dorinței populației, cea mai mare parte dintre școlile bilingve (ruso-ucrainene) au recăpătat vechiul lor stat de școli cu predare în limba rusă.

În același timp, școlile unde în perioada ucraineană s-a predat în limba tătaro-crimeeană au fost păstrate.

Spre comparație, în Ucraina lipsesc și în ziua de azi, începând din 2014, cursurile de limbă tătaro-crimeeană, nu există manuale în această limbă. Editura ”Krîmucipedghiz”, care tipărește cărți în tătaro-crimeeană se află în orașul Simferopol. Rețeaua de școli și grădinițe cu predare și educație în limbă tătaro-crimeeană nu mai există, ca atare, în Ucraina.

În cadrul realizării Programului federal specializat, începând din 2015 sunt transpuse în viață proiecte în domeniul culturii, al artei și protecției patrimoniului popoarelor Crimeii. O realizare importantă în relațiile interetnice o constituie Decretul Președintelui Federației Rusiei, din 12 septembrie 2015, privind ”Măsuri de realibilitare a popoarelor armean, bulgar, grec, italian, tătaro-crimeean și german și de susținere a renașterii și dezvoltării lor”. Din 2014, persoanele care, înainte, erau reprimate din motive de naționalitate, au primit peste 100.000 de terenuri de pământ pentru a-și construi locuințe în mod individual.

Respectarea diversității și egalității lingvistice

În Crimeea rusă, la nivel legislativ este clar trasată linia de respectare a diversității și egalității lingvistice. Spre deosebire de perioada ucraineană, astăzi funcționează activ postul public tătar de televiziune ”Millet/Popor” și postul de radio ”Vatan sedasî/Glasul Patriei”.

În decurs de șapte ani, în Crimeea au fost construite peste 40 de moschei noi. Este pe final construcția Principalei Moschei Catedrale, cu o capacitate de 4000 de oameni. Musulmanii din Crimeea participă la pelerinaje la locurile sfinte ale lumii musulmane din Arabia Saudită (în 2019 – până la 1000 de persoane, comparativ cu 100-200 din perioada ucraineană).

Crimeea rusă este cât se poate de deschisă turiștilor străini. Numai în 2020, cu sprijinul MAE al Rusiei, au fost organizate circa 30 de vizite ale reprezentanților străini. Printre cele mai importante poate fi amintită vizita din iulie 2020 a delegației deputaților Parlamentului European din partea Franței, Bulgariei și Suediei, care au participat la monitorizarea procesului de vot privind modificarea Constituției Federației Ruse.

De asemenea, regiunea a fost vizitată de o delegație a municipalităților din Italia. Cu participarea multor oaspeți străini, în octombrie 2020, s-a desfășurat forumul internațional reprezentantiv, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la Conferința de la Ialta.

La ședințele Consiliului Permanent al OSCE și ale Comitetului de miniștri al Consilului Europei, partea rusă subliniază în mod regulat deschiderea de a călători în Crimeea și Sevastopol. În 2016, Crimeea a primit vizita reprezentantului special al Secretarului General al Consiliului Europei, J. Studmann.

Alți câțiva reprezentanți ai structurilor internaționale de apărare a drepturilor omului se arată interesați să viziteze Crimeea, dar insistă să intre în peninsula rusă prin Ucraina. O asemenea abordare dezvăluie adevăratele lor obiective: să nu să fie convinși în privința situației reale cu drepturile omului în Crimeea, ci să facă jocurile Kievului în campania rusofobă și ultranaționalistă a acestuia.

Reprezentanți ai unor organizații multilaterale și, în general, cei care sunt sincer interesați să vadă cum trăiesc crimeenii - fără nici o politizare, pot să facă acest lucru în orice moment.